bizui

Ceea ce azi mi se pare adevărat, mâine se dovedeşte o simplă părere. Şi nu mă pot bizui pe raţionament pentru că dragostea e prea capricioasă ca s-o cuprinzi în cleştele silogismelor. Ea n-are logica... cel mai cuminte lucru e să nu mă mai gândesc la nimic, şi... să aştept!

citat celebru din romanul Elevul Dima dintr-a şaptea de Mihail Drumeş (1946)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată despre dusul ieri să nu-ţi aduci aminte,
Iar de ziua care vine nu te plânge dinainte.
Nu te bizui pe mâine, nici pe ieri, şi-ntoarce-ţi faţa
Către astăzi, şi petrece, să nu-ţi pierzi zădarnic viaţa!

catren de Omar Khayyam
Adăugat de perlutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ar trebui pretinsă recunoştinţă pentru cadouri. Când oferim un dar, aşteptarea ia sfârşit în momentul în care este întins destinatarului. A te bizui pe regula socială nescrisă a reciprocităţii, conform căreia unui cadou îi urmează un contracadou, răpeşte din frumuseţea gestului.

Gloria Beck în Complimente. Mic tratat de întrebuinţare a complimentelor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea era considerată cândva o putere motrice pe care ne puteam bizui în înaintarea noastră spre o mai mare plinătate a vieţii. Marea cotitură spirituală a zilelor noastre este tocmai contestarea acestei puteri motrice în esenţa ei, dragostea devenind chiar ea însăşi o problemă.

citat din Părintele Filothei Faros
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăieşti o clipă suspendată, ruptă de realitate, în care simţi cum îţi fuge pământul de sub picioare, că toate principiile pe care le-ai respectat nu mai sunt valabile, că ai trăit o viaţă lipsită de sens, că nu mai ai nimic pe care să te bizui, că eşti singur pe lume, că nu ai nici un ajutor care să te salveze de la prăbuşire, că te risipeşti în neant, fără să fi trăit cu adevărat. Câţi au trăit un astfel de sentiment, câţi şi-au amintit că există o singură scăpare - Dumnezeu?

Ecaterina Chifu în Reflecţii
Adăugat de Untea Alice
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi alte cunoştinţe de-ale mele au mai întâlnit-o, ici şi colo. Numai eu nu, deşi am fost de mai multe ori în Grecia, la Florenţa şi în deşert, unde crezusem că aveam să mor, de nu m-ar fi salvat un ofiţer francez cu un vechi jeep al armatei. Acum n-a mai rămas nimeni care s-o ştie din vremurile acelea trecute, cu excepţia lui T., care însă nu şi-o mai aminteşte defel (dar, încă o dată, cine s-ar bizui pe T.?).

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi, vai! Duhul Regelui H. - strigoiul osândit să rătăcească-n noapte, împlătoşat de luptă cap-a-pe, până când infamul homicid fi-va pe deplin răzbunat. Ceva e putred în Danemarca, cum bine spune M. - devotata-mi santinelă. Cum poate-un frate, zi-i diavol mai curând, să curme zilele cuiva prin sânge înrudit, să-i fure viaţa, tronul şi femeia juruită la altar?! Făgăduiesc, cinstite Duh, să te răzbun. Pe viaţa mea mă jur, cum zice Creatorul, că-ţi voi întoarce liniştea şi locul între sfinţi. Bunii mei tovarăşi, M. şi H., pe voi mă bizui. Juraţi!

Dan Costinaş în Hamlet. 13 telegrame, T2 (2016)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, inima cuminte, bland miel prior in soare

Tu, inima cuminte, bland miel prior in soare,
Pe pajiste, sprintar, in primavara noua
Nu cauta sa sorbi lumina din izvoare,
Ci potoleste-ti setea cu boabe mici, de roua.

Tu, gand, hulub rotund cu aripile albe,
Nu bizui sa sfasii inaltul cu vultanii,
Ci zborul jucaus ti-l despleteste-n salbe
Prin preajma casei unde te petrecura anii.

Tu, glas, nu mai cerca sa plangi in limbi de clopot,
Ci, gures ca paraul cand serpui printre flori,
Culege-le mireasma si spune-le in sopot
Povesti cu stele care s-aprind si mor in zori...

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privesc la mine ca la o străină simpatică

împrejmuite gândurile cocorilor
încep cu ţipăt tăcut dimineaţa
închisoarea devine insidios marele duhovnic
de aceea poate purtăm orange în singurătate
semnul distinctiv al prizonieratului... al fricii

drumurile izgonesc paşii
unii s-au născut prea devreme
alţii ridicol
râmâne acest timp oval
în jurul căruia deznădăjduiţii
se aşază la masă

înfrigurată cina de taină se încropeşte
din firimiturile scăpate instinctual
de o pasăre
Dumnezeu se complică din nou
întinzându-ne dedesubt plase
căderile noastre se petrec în aval de îngeri
în grota trupurilor orgasmic ferfeniţate

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă din Iubire cu lămâie şi sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele si Luna

Foaie de cicoare,
In prundut de mare
Iata ca-mi răsare
Puternicul Soare.
Dar el nu-mi rasare,
Ci va sa se-nsoare;
Ca mi-a tot umblat
Lumea-n lung si-n lat,
Tara Romaneasca
Si Moldoveneasca
Lungis,
Curmezis,
Mare, noua ai,
Tot pe noua cai;
Patru-a ciumpavit,
Cinci a omorat
Si tot n-a gasit
Potriva sa-i fie
Vro dalba sotie;
Făr` de mi-a gasit

[...] Citeşte tot

folclor românesc
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!