Rebengiuc, Victor

Un actor este ca o bibliotecă, nu? Nu în sensul că are multe cărţi în el, dar în sensul că are multe sentimente dispuse aşa în rafturi, în fiinţa lui. Şi atunci, în această bibliotecă de sentimente, să-i spunem aşa-găseşte tot ceea ce este necesar pentru personajele pe care le joacă. Actorul are în el posibilitatea de a caracteriza un personaj prin datele lui. N-am cum să vă explic treaba asta, asta ţine de profesiune. Asta trebuie să fac eu. Nu ştiu cum să vă explic, cum, pe ce apăs eu... E vorba de ce acumulez, cum îmi gândesc personajul, cum creez... e vorba de o muncă de creaţie, de-a-lungul repetiţiilor şi de-a-lungul spectacolelor.

Victor Rebengiuc în Almanah ”Convorbiri literare”
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau să joc, mort, un spectacol. Nu ştiu rolul. Nu vreau să am spectatori la moartea mea. Îmi doresc ca sicriul să fie închis, nu vreau să fiu expus, nu vreau să se tragă cu puşca la moartea mea, deşi am o decoraţie care îmi dă drept la acest onor milităresc. Nu am nevoie de alai, de doliu naţional, nu vreau ca numele meu să fie dat niciunei străzi, niciunui teatru, niciunei săli de cinematograf, niciunei clase de la Institutul de Teatru. Când am terminat, am terminat. Or să rămână nişte filme cu mine, acelea mă reprezintă. Nimic mai mult! O lumânare, o floare, la uşa teatrului sunt tot ce îmi doresc.

Victor Rebengiuc în ziarul "Adevărul"
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa mea cea mai mare şi cea mai profundă este să ajung un actor foarte mare... am impresia că mă aflu pe drumul ăsta, dar încă n-am ajuns la capătul lui. Mai e mult, mai e mult de mers până acolo. De-aş avea forţă, de-aş avea sănătate, de-aş avea regizori... pentru că un actor nu poate să crească, nu se poate dezvolta, nu se poate împlini fără regizori, cine îşi închipuie asta, greşeşte. Eu o spun în cunoştinţă de cauză. Deci îmi doresc toate acestea, pentru că, poate, cine ştie cum, cinci minute înainte de sfârşitul vieţii mele să pot spune - da, domnule, am ajuns.

Victor Rebengiuc în Almanah ”Convorbiri literare”
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

După mai bine de cincizeci de ani de convieţuire, primul gest neprietenos pe care l-a făcut nevastă-mea a fost să moară înaintea mea. Am fugit de acasă vreo opt luni, pentru că nu mai puteam suporta. Fiecare colţişor îmi amintea de ea... În acest răstimp, am chemat meşterii care mi-au schimbat totul în casă. Acum încerc să învăţ să gătesc, ştiu să fac cartofi prăjiţi fără grăsime şi fripturi la grătar. Unde nu reuşesc să mă descurc în materie de artă culinară, mai întreb prietenii: Traian Stănescu e cel mai mare ciorbagiu, Petrică Vasilescu e cofetar, Victor Rebengiuc e grataragiu. Ion Besoiu ştie cel mai bine să facă piaţă, iar Şerban Ionescu pregăteşte vânat şi peşte. Da, până a trăit Amza, mergeam împreună la vânătoare şi la pescuit...

citat celebru din Mircea Albulescu (2010)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hugo, Victor

Victor Hugo a fost un nebun care se credea chiar Victor Hugo!

definiţie clasică de Jean Cocteau
Adăugat de Mihai Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

" Intreaga ei fire o predispunea sa se indragosteasca intr-o buna zi, nebuneşte. Deocamdată, însă, era vesela."
Oamenii mării - Victor Hugo

Victor Hugo în Oamenii marii
Adăugat de Elena Diana Monete
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Victor Tulbure îi place - păcatul e omenesc - să bea

Lui vinul îi e bun amic,
De-aceea eu, la nume, zic
Să-şi mai adauge un "l"
Să-l cheme Victor Tulburel.

calambur epigramatic de Marin Sorescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Helen Lacey: Vai, Victor, te rog nu face ceva periculos!
Victor Shakapopulis: Nu-ţi face griji. Ştiu cum să mă comport cu sânii.

replici din filmul artistic Tot ce aţi vrut să ştiţi despre sex, scenariu de Woody Allen, după David Reuben (6 august 1972)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Victor Eftimiu, care-şi citeşte versurile pe un ton elegiac

De ce Victor, când citeşte,
Brusc devine plângător?
Să vă spun: compătimeşte
Publicul auditor.

epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai puţin norocos a fost Victor Ion Popa cu propria lui comedie "Tache, Ianke şi Cadîr", jucată la acelaşi teatru şi în care regizorul nu s-a îndurat să suprime o iotă din scrisul autorului. Valoroasa lucrare n-a avut decât câteva reprezentaţii.

Victor Eftimiu în revista Teatrul, În amintirea lui Victor Ion Popa (septembrie 1965)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!