Marele Canion

Che fece...il gran rifiuto *

Vine pentru unii oameni o zi
când trebuie să pronunţe marele Da
sau marele Nu. Cel care-l are pe Da
deja în sufletul lui, rostindu-l,

merge onorat de toţi şi sigur pe el pe drumul drept.
Cel care refuză, nu se căieşte. Întrebat iarăşi,
El va spune în continuare nu.
Deşi acel nu – exact acel nu –
îl va trage în jos întreaga lui viaţă.

* Titlul este o trimitere la Divina Comedie / Infernul lui Dante Aligheri, mai exact la al LX lea vers din al III-lea cânt: " Che fece per viltade il gran rifiuto " –" Care a făcut, din laşitate, marele refuz" – vers prin care Dante îl condamnă, pare-se, pe papa Celestino al V-lea, cel care, ales papă, "din laşitate" a refuzat pe 13 August 1294 tiara şi scaunul pontifical.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nori de sub cerul din marele joc

Spune-mi, femeie cu părul tăciune,
Ochi de-ntuneric şi buze de foc,
Cine, pe lume,-ar putea să-ţi îmbune
Inima smulsă din marele joc?

Cine-ar putea să-ţi rămână în gânduri
Şi să te-alunge din ploile reci?
Spune-mi ori, poate, îmi scrii două rânduri
Despre pierdutele tale poteci.

Cum de, sub pleoape, sunt norii de ploaie
Tulburi ca ceaţa pătrunsă de fum?
Unde-s privirile care înmoaie
Inimi de piatră în marele drum?

Vino şi spune-mi ce poate s-aline
Vremea din cerul pe care-l suporţi
Ca pe-un blestem ce apasă pe tine
Şi te împinge-n temutele porţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele Lup Alb

Îşi pune regina cunună,
Cereasca ei faţă stă-n loc.
Dar codrii sub geruri răsună,
De lupi care urlă... E foc...

În ochii lor arde jăratic...
E noaptea de Sfântul Andrei.
Mertic ei aşteaptă... Extatic,
E vrajă şi lege-ntre ei.

Iar Marele Lup îi conduce...
E alb şi frumos, ca un zeu.
Spre codrii albaştri îi duce...
Trecutul se-ntoarce mereu...

Totemul din urmă veghează,
Din Dacia Mare, descânt.
Istoria veşnic e trează,
Cât fi-vom români pe pământ...

poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

timp

Timpul. Marele Solvent.

definiţie aforistică de Valeriu Butulescu din Toamnă în Rai
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea e marele nivelator.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

prilej

Prilejul e marele cârmaci al faptei omeneşti.

definiţie celebră de Sofocle
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea este marele pericol pentru castitate.

citat celebru din Vauvenargues
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micul tunel al furnicii va surpa marele zăgaz.

proverbe japoneze
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele dezgust

creşte în toată ţara scârba de zei
indiferenţa lor mă roade la stomac
modifică legi cu un absurd temei
codrul de nevoi suferă buimac.

spitalele-s bolnave pline de infecţii
căile ferate lasă mult de dorit
apele-s murdare pline de dejecţii
gropile din drumuri au îmbătrânit.

sărăcia s-a extins în toată ţara
Carpaţii suspină atinşi de ecou
zadarnic se frământă primăvara
cum să-i dea neamului un suflu nou.

marele dezgust revolte produce
parcă poporul este răstignit pe cruce.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marele om este acela care nu-şi pierde inima de copil.

citat din Mencius
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!