Gura satului

Extazul era

să împărţim aceeaşi bucăţică de zahăr
o ţineam în gură pe rând sorbind o înghiţitură
de cafea şi prin sărut ne-o trecem din gură
în gură îndulcind cafeaua cu aceeaşi bucată
ce intră sau iese savant pe buzele noastre
pofticioase de atâta patimă o floare
înfloreşte uluită în îmbrăţişarea noastră

rămânem robii extazului până la topirea
zahărului în cuvinte de dragoste şoptite

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mura versus gura iubitei

Mura creşte-n deal, pe plai,
Iar sărutu-i rupt din rai;
Mura-i bună-n orice zi,
Gura mândrei şi mai şi.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (4 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gura ta, gura ta să-mi dea iertare
Pentru toate cele ştiute şi neştiute,
Pentru nebuniile abia trecute
Şi pentru cele imediat viitoare.

catren de Mihail Sadoveanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcina din oglindă

Ca să mă extragă
din natură
oglinda-mi face
respiraţie gură la gură

Numai în lacrima ei
încap două femei
iubita şi mama
dacă-mi dau seama

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţie despre cub

Se ia o bucată de piatră,
se ciopleşte cu o daltă de sânge,
se lustruieşte cu ochiul lui Homer,
se răzuieşte cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
şi mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
şi brusc se sfărâmă un colţ de-al cubului.
Toţi, dar absolut toţi zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de nu ar fi avut un colţ sfărâmat!

poezie celebră de Nichita Stănescu din Opere imperfecte (1979)
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţia despre cub

Se ia o bucată de piatră,
se ciopleşte cu o daltă de sânge,
se lustruieşte cu ochiul lui Homer,
se răzuieşte cu raze,
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
şi mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
şi brusc se fărâmă un colţ de-al cubului.
Toţi, dar absolut toţi zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colţ sfârâmat!

poezie celebră de Nichita Stănescu din Operele imperfecte (1979)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă muzicii

Aida Verdi
Muzica ridică iarba
în cer
Albastrul mi-ajunge
până
la
brâu
În rest
scaunele goale
aşteaptă
alţi
îngeri
Dragoste
stai
pe
aripile mele
pline
de
lacrimi
Gura

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cearta buzelor - sărutul

Dacă mă cerţi numai pe mine,
De n-aş mai fi la gura ta,
Numai pe tine te-ai certa,
Căci nu ai mai avea pe cine.

Mă faci la gură cum îţi vine,
Dar important e că mă faci;
Te rog din suflet să nu taci
Din gură; nu mă pot abţine

Să mor, dacă nu sunt făcut
De gura ta cu două buze,
Ce-au fost create să m-acuze
Că nu le dau niciun sărut.

Le-aş da, că ştiu că nu mă iartă,
Dar te întreb raţional:
Cât le sărut pasional,
Pe mine cine mă mai ceartă?

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (18 septembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca mura

Fata
de lângă mine
are
ochii ca şi tine;

genele,
păduri stufoase
au foşnirea
de mătase.

Numai gura...
ah gura!
are buzele
ca mura.

Fruntea doar,
e apă lină
iradiază
veşnic lumină

poezie de Georga Pena (15 ianuarie 2017)
Adăugat de George Pena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara

Spală-te cu apa ne'ncepută
Cum spun vrăjitoarele şi mitul.
Haidem la poarta satului
Să privim cum arde Răsăritul.

A trecut un ceas de când cucoşii
Şi-au strigat voioasele alarme.
Muncitorii toţi s-au dus în câmpuri,
Numai satul morţilor mai doarme...
...

poezie celebră de Eusebiu Camilar din Poezii (1936)
Adăugat de Marian Olteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!