trup

Căci era odios faptul că-mi luam dreptul deplin şi neîndoielnic de a mă socoti stăpân pe trupul ei, ca şi cum ar fi fost propriul meu trup, şi în acelaşi timp simţeam că nu pot domina acest trup, că el nu-mi aparţine şi că ea poate dispune de el după vrerea ei şi că vrea să dispună de altfel decât voiam eu.

Lev Tolstoi în Sonata Kreutzer
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întruparea Fiului este începutul mântuirii noastre. "Mare este taina creştinătăţii: Dumnezeu S-a arătat în trup!" Fiul lui Dumnezeu, fiu Fecioarei se face, ca vieţuind printre noi, să ne arate cum în trup omenesc se poate trăi o viaţă dumnezeiască.

Policarp Moruşca în Cuvânt de Crăciun (1945)
Adăugat de Şerban Mircea
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la un suflet sănătos omul dobândeşte un trup sănătos, iar de la un suflet bolnav, un trup bolnav.

Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sară aşchii din trup

... noapte de gură flămândă
ce muşcă din cremene
şi scurmă cu unghia drumul
până la gând
ascute lumina silabei
ridicând în picioare cuvintele
şi-n marea tangare
sară aşchii din trup
să-mi pară de-aici
că-i atât de frumosă şi verde
cenuşa-mi...

poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O trup svâcnind în ştreang, străpuns de gloanţe

O trup svâcnind în ştreang, străpuns de gloanţe
Pe care preoţi slujba n-au citit.
Pe-aici s-au stins muceniceşti speranţe
Ce n-au ajuns cu ruga la sfârşit...

Ci, "tatăl nostru care eşti în ceruri"...
Pădure, tu la capul lor le-ai spus
Când ramul tău ţi-l sugrumară geruri
Cu chiciura zăpezilor de sus.

Pe-aicea ieri se stinse floarea ţării
Şi astăzi trup din trupul ţării creşti
Cu veşnică speranţa primăverii,

Pădure, tu, din satul Tâncăbeşti
Pe-aicea cot la cot legaţi cu funii
Urcară Crişti pe Dealul Căpăţânii!

sonet de Ion Ţolescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daţi-mi un trup, voi munţilor

Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,
şi totuşi
flori albe şi roşii eu nu-ţi pun pe fruntem şi-n plete,
căci lutul tău slab
mi-a prea strâmt pentru straşnicul suflet
ce-1 port.

Daţi-mi un trup,
voi munţilor,
mărilor,
daţi-mi alt trup să-mi descarc nebunia
în plin!
Pământule larg, fii trunchiul meu,
fii pieptul acestei năprasnice inimi,
prefă-te-n lăcaşul furtunilor cari mă strivesc,
fii amfora eului meu îndărătnic!
Prin cosmos
auzi-s-ar atuncea măreţii mei paşi
şi-aş apare năvalnic şi liber
cum sunt,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Lucian Blaga din Paşii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Aegypto

Eu, chiar eu, sunt cel ce ştie căile
Prin văzduh, iar vântul mi-i trup.

Am privit la Doamna Vieţii,
Eu, chiar eu, ce zbor alături de rândunele.

Verde şi cenuşiu îi e straiul
Dus de vânt.

Eu, chiar eu, sunt cel ce ştie căile
Prin văzduh, iar vântul mi-i trup.

Manus animam pinxit,
Condeiul meu în mână-l am

Să scriu cuvântul nimerit...
Iar glasu-mi nalţe cuvântul neprihanei!

Cine are gură să se-adape,
Din doina Lotusului de la Kumi?

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Ezra Pound, traducere de Ion Caraion
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpul renaşterii

anotimpul renaşterii crează perspective
fiecare celulă se înnoieşte în trup
în suflet se petrec reacţii afective
mă agăţ de iubire de tristeţe mă rup.

bucuriile zilei sunt daruri emotive
în lumea fascinantă un loc frumos ocup
anotimpul renaşterii crează perspective
fiecare celulă se înnoieşte în trup.

raze mângâietoare-s zămisliri evolutive
preced extazul cu o foame de lup
rotunjesc prezentul cu stări creative
e freamăt în mine dulce ca în stup.

anotimpul renaşterii crează perspective
fiecare celulă se înnoieşte în trup.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce

De ce să-mi blestem zilele
În lumea asta antichristă,
Căci blestemată sunt de când eu te-am văzut.
Căci rouă cad peste-a toamei funingine
Şi mi se preling uşor pe trup
De parc- aş plânge.
De ce să-mi blestem zilele
În lumea asta antichristă,
Când alţii plâng în locul meu
Şi trag cu greu pe trup a vieţii cruce
Şi-n ochii lor văd remuşcări
Şi-o dragoste amară, tristă.
De ce să-mi blestem zilele
În lumea asta antichristă,
Când nimeni nu mai ştie de ce plânge
Şi-n faţa lui Christos îşi duc rând pe rând
cu greu pe trup a vieţii cruce.
Şi El îndurerat de dragostea amară, tristă,
Îşi blestemă pe cruce zilele
Şi rouă îi preling uşor pe trup

[...] Citeşte tot

poezie de Otilia Leopold
Adăugat de Otilia Leopold
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trup de fum

Dintr-o pânză străvezie
De păianjen vreau să-ţi fac
Un aerian hamac,
Plutitoare să te ţie
Între vârfuri de copac.

Somn în leagăn să-ţi prelingă
Greieruşii câmpeneşti,
Praf de lună să te ningă,
Mâna mea să nu te-atingă
Să nu mi-te veştejeşti.

Către tine doar să suie
Gândul vis şi gândul viu,
Trup de fum trandafiriu,
Între ce e şi ce nu e
Că te am – atât să ştiu.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!