teafar

Aleodor întinse coprinsul său şi peste moşia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop, luă de soţie pe fata lui Verdeş împărat şi se întoarse la împărăţia lui. Când îl văzură alde gloatele venind teafăr, alături cu o soţioară de-i râdea şi stelele de frumoasă, îl priimiră cu mare bucurie; şi, urcându-se din nou în scaunul împărăţiei, domni şi trăi în fericire, până se istoviră.

Petre Ispirescu în Aleodor împărat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vîntul şi steaua

Da, sînt gata să fiu
vîntul viclean, străveziu,
prevestind naufragii –
şi-apoi, pe fantasticul cer
tot eu să fiu steaua de ger
pe care-o văzuseră magii.

Da, sînt gata să sparg
corabia ta, catarg cu catarg
şi-apoi să aprind un luceafăr
care, pe ape blajine
să te aducă spre mine
cu-ncredere, teafăr.

poezie de Nina Cassian din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linie rustică

Livezile poartă în scutec florile;
ca un tub de orgă sună morile.

Un pom uscat defuncta iubire;
vânt furişat printre crengi, subţire.

O pleoapă ceaţa serii lăsată;
orologii ruginite fără să bată.

Seară vastă, râsetul teafăr;
la căpătâi de veghe un luceafăr.

Numai morile, morile
nu-şi mai tac plânsorile.

Peste toate clapele
scutură lumina desfrunzită apele.

poezie de Dominic Stanca din O sălbatică floare (1976)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine mi-eşti pădure!

Cine-mi eşti, pădure,
Lamură uşure,
Versului meu teafăr,
Zborul de luceafăr,

Cănd te sună cerul,
Arşiţa şi gerul,
Din pământ te sapă,
Viscolul spre apă!

Printre frunze-n dungă,
Îmi foieşti în pungă,
Pădure de gânduri,
Leagăn pentru scânduri!

Cine-mi eşti, pădure,
Lamă de secure,
Vis de-ncrângătură
Semn de legătură.

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământ de Luceafăr

Pământ de Luceafăr,
De Ev îndrăzneţ,
De visului teafăr
Sublim Voroneţ.

Nu ştii pe greceşte,
Engleză, latină,
Cum ştii româneşte,
Să dăinui lumină...

Trăind de izvoare,
Carpaţi luminând,
Ai stins revărsare,
De zei, fulgerând...

Nici stele de vină,
Nici soare de jar
N-au fost mai lumină,
Mai dârz temerar...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Gheorghe Ion Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Îmi plac păsările de pradă,
Ciugulind clipele diamantine,
Au clonţul de piatră, ochiul de fulger
Şi întrucâdva le-aseamăn cu tine!

Îmi place cuibul, trăsnet şi foc,
Ades creator de destine,
Cu storurile trase, zăvoarele scoase,
Aşa cum găsesc în tindă la tine!

Păsările de pradă au clonţul mai lung,
Anume creat să prindă rubine,
În el mă simt teafăr, chiar dacă pe drum,
Mă topesc în tufişuri alpine!

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1963)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cu paşi mărunţi mă-ndrept spre tine.
Dar frică-mi este de ce-ar putea să se întâmple!
Nu te gândi departe...
Nu mă gândesc la mine!
Încă-i devreme să mă gândesc la noi!
Doar gândul îl îndrept spre tine;

Nimic nu mă mai leagă de trecut.
Un pescăruş pe mare sunt... atât!
Şi inima-mi corabie pe-un val necunoscut,
Ce navighează cu polul sentimentelor la Nord.
Tu vânt... dorinţă arzătoare,
Poartă-mă teafăr pe malul credinţei ce n-am abandonat!
Eu cred încă în tine, dulcea mea "Iubire"!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 10

Pumnalul vorbei aspre-n piept pătrunde
Loveşte crunt cu lama-i ticăloasă
Inima doare, rănile-s profunde
Şi doar nefericire-n urmă lasă.
Moartea nu vine să îşi ia obolul,
Căci seva vieţii încă e fierbinte
Şi cel rănit îşi joacă astfel rolul
Părând a fi la fel ca înainte.
Trupul e teafăr, braţul e puternic
Chipul e mândru, zâmbetul nu piere,
Însă pumnalul a lovit netrebnic
Şi sub glazură este numai fiere.

Rana trupească vrea tămăduire
Cea sufletească cere doar iubire.

poezie de Octavian Cocoş (7 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Missouri: Sam, scumpule. Îmi pare rău pentru prietena ta. Şi pentru tatăl tău... dispărut.
Sam: De unde ştii toate astea?
Missouri: Pentru că tocmai te gândeai la ele acum.
Dean: Unde e? E teafăr?
Missouri: Nu ştiu.
Dean: Nu ştii? Nu se presupune că eşti medium?
Missouri: Băiete, mă vezi pe mine tăind cu fierăstrăul pe jumătate un biet nătărău? Tu ai impresia că sunt magician? Poate că am abilitatea de a citi gânduri şi de a detecta energiile dintr-o cameră, dar nu pot scoate date concrete din vânt.

replici din filmul serial Supernatural: Aventuri în lumea întunericului
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răstignirea Luceafărului

Încearcă unii, când şi când, Luceafărul să-l răstignească,
S-arunce fiere şi noroi pe haina lui împărătească.

Se ostenesc să dea cu pietre în lacul codrilor albastru
Şi-n lebăda ascunsă-n trestii, în cerbul mândru şi sihastru.

Strivesc cu ură floarea-albastră, ce stă-nflorită la izvor,
Acolo-n ochiul de pădure, lângă un plop tremurător.

Încearcă unii, cu mult zel, să răstignească un Luceafăr,
Dar el, pe bolta înstelată, rămâne luminos şi teafăr.

Oricât de multe cuie-adună să-i bată-n palme şi în frunte,
Lumina lui o să-i strivească, ei sunt doar pâlpâiri mărunte.

poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!