seră

Efectul de seră la "Dragă Stolo"

Grozavă-i pentru tine ora
Înlocuind cu râsu-plânsu-ţi
Urcând deasupra tuturora
Te-ai coborât sub tine însuţi

epigramă de Sever Purcia
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim florile

Nevasta-i floarea mea, de-o viaţă speră,
Să fac tot ce doreşte şi ce spune,
De ziua ei, să-i fac condiţii bune,
Eu am udat-o şi-am închis-o-n seră.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

înainte de a ne naşte
stăm în pridvoarele Domnului
şi privim pământul
ca pe o seră
probabil că ne atrag florile
înfruntăm oceanul amniotic
ieşim luăm prima gura de aer
şi strigăm pământ
apoi uitam tot şi ne temem
de drumul înapoi

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stau la masă

faţă în faţă traşi cu penelul
hotărăsc să scoată pistolul amân
doi
întâi ea
el urcă pe bancheta din faţă
în picioare în localul ieftin din parcare
îl jefuiesc pentru că nimeni nu mai jefuise
un astfel de local înaintea lor
slăbănoaga e uma thurman (?!)
aş vrea să-ţi spun
dar nici eu nu ştiu
faza este de la începutul filmului
unde doi îşi povestesc ce păţeşti
dacă faci masaj la picioarele
iubitei şefului tău
te aruncă de la etajul şase
peste o seră la parter
şi ai probleme de vorbire după aia
de la un masaj la picioare
apoi au intrat într-o cameră cu trei tipi

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insectar

Mi-e bine în insectar!
Efemeridele s-au retras în pălăria boldului.
Am în jur desenat cu cretă invizibilă un chenar
şi o previzibilă etichetă
calendaristică.
Mai sufăr uneori de efect de seră
când mă vizitează cu lupa colecţionarul acesta
cu amprenta aripii ciudat de asemănătoare cu a mea
când eram la vârsta lui
şi făceam insectar cu oameni ca mine...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de seară

Sunt flori uitate întro seră,
Cum într-un suflet tris şi gol
Rămân speranţele din urmă
Din risipitul stol...

Nici o femeie nu le-atinge,
Deşi au cel mai blând parfum,
Nici cel puţin nu le omoară
În pagini de album.

Când umbre din apus, prin geamuri,
În jurul lor sfios se strâng,
Par nişte ochi ascunşi de lume,
Ce-n taina serei plâng...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie

Mă simt pierdută cu ostaşii-n spate
şi cercul se strâmtează evident,
în traiul zilnic şi deloc decent,
lipsit de orice urmă de normalitate.

Alunec către valea plângerii murdare,
cu tot ce-nseamnă ea pe-acest pământ;
şi orice urmă de sacralitate-n gând
mă ţintuie durabil în mirare.

Aş vrea să mă întorc în altă eră,
când zilele erau pecetluite şi de ceară
şi jocuri lungi mă regăseau afară;
nu, urmărită... şi-n efect de seră.

poezie de Liviu Reti (27 iulie 2019)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul apocalipsei

Primejduim într-o realitate de zaveră
Străbătută de reprezentări apocaliptice;
Pendulând între geneză şi o nouă eră,
Condiţia umană are pregetări eliptice.

Contrafacem totul cu disperare severă,
Aventurându-ne-n distrugeri criptice;
Primejduim într-o realitate de zaveră,
Străbătută de reprezentări apocaliptice.

Tăgăduim viitorul sub efectul de seră
Făcând propagandă sfârşiturilor biblice;
Coagulând într-un coşmar întreaga Terră
Cu Apocalipsa înrădăcinată-n scriptice,
Primejduim într-o realitate de zaveră.

rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocea României

Vocea României răsună în Carpaţi
lumini îngereşti strălucesc pe frunţi
traversează cerul fiori înaripaţi
în culise se bucură bunici şi părinţi.

vocile de aur au crescut ca în seră
la pieptul iubirii cu grije atentă
rezonează talentul în mirifica eră
scenele-s pictate cu aurită tentă.

vibrează candid rapsodia speranţei
juratţii se confruntă să-şi facă echipă
s-a înaripat momentul magic al creanţei
nici o melodie nu se-alege în pripă.

valenţe premature înnobilează glasul
cu lumea muzicală răsună atlasul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu aceleaşi ale omului de pe şes, trebuie totuşi alpinist să fii, ca să ştii să culegi florile neghinei. Un parfum îl simţim filtrat şi zvelt în noi şi ne ridicăm pe el ca pe o a doua coloană vertebrală, care îngroapă capul în azur să vedem cerbii bând sticla izvoarelor, să auzim cornul magic care înşiră pe puşca vânătorului mărgelele păsărilor. Cu pleoapa ca o seră de iarnă şi ca un ierbar viu al primăverii, ne-am îmbarcat în corabia cu pânze şi am pornit fără lopeţi pe hazardul unui ocean, să cucerim insula de fum a poemului. Neavând nimica de făgăduit şi nimica de împlinit, apelul nostru e adresat nimănui.

Stephan Roll în Lampa lui Aladin (1929)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!