saritura

Performanţele calculatoarelor se apropie de cele ale creierului uman în măsura în care fiecare nou record la săritura în înălţime apropie omul de Lună.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Record la săritură

Vecinul nostru, -acum un an,
Din bar sărit-a la volan,
Da-n drum un pom a fost prea tare
Şi-acum se plimbă-n Carul Mare.

epigramă de Vasile Moşneanu din Între coasă şi floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pâlcul de copaci
cucul în cuib de cioară-
gata scandalul.
*
Ramul de alun-
gata de săritură
o veveriţă.
*
Lovituri de plisc
spărgând coaja oului-
semnul vieţii.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săritura în apă

De pe platforma de zece metri,
Fermecat de albastrul din valuri,
Între trambulină şi apă
Desenează o curbă calmă,
Pentru ca tinereţea să stârnească
Cercuri de exclamaţii albe ca zăpada.

poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel epigramatic, seria 15-a din 3.03.1982-18.04.1982: 3. Prin săritura calului!

De-ai introdus şahu-n duel,
Încerci să fii spiritual,
Eu sar "cu calul peste cal",
Loveşte-mi calul printr-un... L!

epigramă de Naum Smarandache din În luptă cu un...bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi oameni consideră că jumătăţile de efort pot fi suficiente. O săritură mică este mai uşor de făcut decât una mare. Însă nimeni care doreşte să sară peste un şanţ lat nu va sări mai întâi peste jumătate din el.

citat din Karl von Clausewitz
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biciul nu era prea lung, avea cam 40 de centimetri, în schimb era gros, îndesat – un bici de cauciuc, tare şi umplut în interior. Nu era ca vergeaua de cauciuc, după o asemenea vergea durerea e ascuţită, iute, te furnică, dar dispare repede ca rotocoalele pe apă, se întinde pe piele şi nu o mai simţi; dacă nu iei în seamă nedreptatea în sine, umilinţa în sine; o asemenea vergea, în principiu, nu se soldează cu rezultate educative mai bune decât un ziar înfăşurat ca un rulou; o asemenea vergea este bună pentru baseţi sau poate pentru foxterieri, o durere măruntă pentru un animal mic, pură profilaxie. Nu, biciul acesta nu era gol pe dinăuntru, avea greutatea lui, masa lui, avea probabil mirosul lui. Ori de câte ori bătrânul K. se apuca să aplice pedeapsa cuvenită, le cerea animalelor să adulmece biciul – fie câinelui-lup pe care îl dresase în anii de tinereţe (unui animal mai mare, adaptat la o mai mare nedreptate), pe care îl învăţase să sară peste poartă cu ajutorul biciului (pedeapsa pentru o săritură nereuşită era lovitura, recompensa pentru săritura reuşită era lipsa loviturii – ce anume îl poate convinge mai mult pe un animal mai mare?), fie terierului Kerry Blue.

Wojciech Kuczok în Mizeria (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiul craiului atunci încalecă, şi calul, scuturându-se, mai arată-se o dată tânăr, cum îi plăcea craiului, apoi face o săritură înapoi şi una înainte şi se cam mai duc la împărăţie, Dumnezeu să ne ţie, că cuvântul din poveste, înainte mult mai este. Şi merg ei o zi, merg două, şi merg patruzeci şi nouă, până ce de la o vreme le intră calea în codru şi atunci numai iaca ce le iese înainte un om spân.

Ion Creangă în Povestea lui Harap-Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazelul iubirii nemăsurate

Iubirea este-o tevatură,
Că nu prea are ea măsură

Şi te aruncă-n hăul rece
Chiar dintr-o sfântă săritură.

Te ameţeşte rău de cap,
Te bagă-ntr-o încurcătură,

De nici bolând nu zici c-ai fi
De-ai scoate doar prostii pe gură;

Iar lumea te-o făcea de râs,
Că n-ai ţinut în bătătură

Ceva-ul tău nemăsurat,
Ceva-ul tău ca o arsură,

În vremi ce nu îşi potolesc
Amorul dulce-ntr-o trăsură,

[...] Citeşte tot

poezie de Carmen Cristina Ştefănescu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puricile

Purice afurisit,
M-ai întors mereu în pat.
Două nopţi m-ai zgândărit,
M-ai lucrat şi m-ai mâncat.

Purice nelegiuit,
Cu un deşti muiat în gură,
Pe cearşaf te-am urmărit,
Să te prind din săritură.

Şi-ai sărit şi resărit.
Uite-l vine, uite-l suie.
Te-am pierdut, iar te-am zărit.
Uite-l iarăşi, iarăşi nu e.

De-ai putea sări ca el,
Ţi-ar ajunge ca-n poveşti,
Cinci minute şi niţel
Din Predeal la Bucureşti.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!