radacini

Omul prin sine însuşi

Aseară l-am vizitat pe Ştefan Grec,
un bărbat de-o vârstă cu mine,
care şi-a pus acsa
în munţii cei mari
dintre Bucovina şi Maramureş,
a aşezat o roată pe râu
şi şi-a făcut cu mâinile lui
lumină electrică,
şi într-o zi s-a apucat de sculptură.

Vedeam rădăcinile, zice,
şi nu mi se păreau rădăcini,
ci animale şi oameni şi zboruri.
Şi casa lui e populată
de rădăcini care nu sunt rădăcini
ci oameni şi fiare şi zboruri.

Şi-atât de-adevărate sunt sculpturile
lui Ştefan Grec,
muncitor forestier maramureşean

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu din volumul "Apogeul firii"
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eterna fugă

Fugare intersecţii de lumini,
Ce cântec duceţi oare
Pornite de la cer din rădăcini?

Spre care neastâpăr pur,
Mărşăluiţi pierzare,
Fugare intersecţii de lumini?

Desprinse de la cer din rădăcini,
Spre unde duceţi oare?
Fugare intersecţii de lumini!

poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

La rădăcini

Mă-ntorc de unde am plecat, la rădăcini,
stejarii mă umplu de măreţie,
cum oare să-mi depăşesc limitele,
dacă adâncul nu mă iniţiază să urc.

Ştiu cum se cade dacă n-ai forţă
şi nu mă las doborât de furtuni răzleţe
izgonite de sunetul clopotelor.

Am scăpat de teama de încleştare,
cred că am o singură ţintă
şi ea se depărtează mereu,
dar lupta e cu mine, nu cu ea.

Nu ştiu altă cale mai dreaptă
decât perseverenţa în acţiune
cu sabia încovoiată deasupra capului
până duşmanul se pierde pe sine.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcini în lumină

sunt cucernică, sunt puternică
timpul e mereu de partea mea
gânduri visătoare de romantică
despletesc lumina de la mândră stea.

soarele mă încarcă de energie
păsări mă învaţă zborul prin senin
sunt mereu flămândă de reală magie
nutrind ca viitorul să fie calin.

o viaţă nu-mi ajunge lumea s-o iubesc
dar aspir Paradisul adânc în piept
anotimpuri de iubire se împământenesc
bătătoresc cu visul drumul cel mai drept.

prosper în credinţă, demiurgul slăvesc
am prins rădăcini în lumini de concept.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazelul care avertizează

Tu chiar nu vrei, străine ce azi mă stăpâneşti,
Spre timpul meu cel vechi, de aur, să priveşti?

Tu chiar nu vrei, străine, să înţelegi că eu
Am rădăcini adânci în veacuri vitejeşti?

Tu chiar crezi că din timpul în care am crescut,
Poţi smulge rădăcini ce-mi dau puteri cereşti?

Trezeşte-te, străine, cât încă mai sunt blând,
Să n-ajungi tu în noaptea pe care mi-o doreşti

Şi neamul tău, cu tine, în hău să se afunde,
Când fi-vor, lângă mine, puteri dumnezeieşti!

poezie de Pavel Lică din Gazelurile mele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcini de tine

Om fără miracole împlinite
Petreceam zilele liber pe pământ
Până-n acea zi de vorbe pline
Venite din rădăcini cu legământ
De-a flana întreaga-mi fiinţă,
Simţeam cum pe loc imobilizat
Funrnicături se aşterneau,
Din tălpi ele veneau
Rând pe rând …civilizat,
La început am zis că e o joacă
Ce se întâmplă fiecărui
Om ce priveşte câte-o fată…
Am plecat departe
Numai să uit de tine
Poate de linişte să am parte
Măcar o zi în suflet fără tine,
Dar oriunde plecam
Tu mă cuprinzi şi mai tare
Cu braţele-ţi ce le iubeam
Iar acum mă strâng pân ce doare…

poezie de Tiberiu Luca
Adăugat de Catalina Smeureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcini de iubire

păstrez continuitatea visului din tinereţe
dovada existenţei mele în magic Paradis
vreau sa ajung la steaua plină de tandreţe
sunt fica cerului cu sufletul deschis.

colori trandafirii voalează suferinţa
tristeţea sumbră se descompune-n raze
melancolia toamnei traversează fiinţa
timpul se ondulează pe sublime extaze.

sunt mărturia vie a păcii prin cuvânt
se-mpacă-n mine corbii cu vulturii pleşuvi
aluatul fericirii în suflet îl frământ
pâini de lumină împart la oameni creativi.

prind rădăcini în iubire sunt legată de pământ
gânduri împerecheate cuprind aştri expresivi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcini

e ceaţă în jur şi marea absentă
mă pierd în adâncuri şi ochii mă dor
foşnesc păduri virgine în noapte
ard zările senine în vale, a chemare
în suflet se prelinge infinitul
mă ridic din tăceri
adun în palme vorbe mute
să îmbrac tăcerea în cuvinte
mai cântă un murmur a jale, în cale
Te caut în turnul luminii
nu, nu în temple, nu în altare
Te caut în mine, în lacrima pură
păşesc pe lespezi de brumă
şi timpul se pierde sub antice bolţi
Te caut în răsuflarea norilor ce răvăşesc pământul
la final, mă scufund în fântâni de lumină să prind rădăcini
să cioplesc lutul arzând
să strâng în priviri Necuprinsul

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acord 16

Eu cred că lângă un copac
şi ochiul face rădăcini.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Cum să nu umblu trist prin grădini?...
Din coastele tatei cresc rădăcini.
Din inima lui ierburi multe-au crescut,
S-au înălţat, străvezii, şi-au căzut...

Printre amurguri cânt şi cosesc.
Sub care iarbă o să-l găsesc?
Mai multă rouă... Doamne, te-ndură,
Să-i înflorească trifoiul pe gură...

Toate aceste minuni împlineşte-le,
Că el te-ar lăuda pentru toate:
Dar gura lui s-o deschidă nu poate,
Nici pumnul, nici toporul, nici cleştele.

Butuci. Ierburi umede. Crini.
Cerşetori cu împăraţii vecini.
Fructe în pârg. Rădăcini.
Cine n-are părinţi prin grădini?

rugăciune de Eusebiu Camilar
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!