proverb

Gramatică

Toate verbele numai la viitor şi toate
substantivele moarte - printre flori de hârtie
mişună ajectivele harnice culegând nectarul
şi muştele invadează gramatica unsă cu miere
excrementând-o cu alfabetul lor enigmatic
şi poetul îşi linge degetele
ca în vechiul proverb.

poezie celebră de A.E. Baconsky din Fluxul memoriei (1987)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama proştilor e mereu gravidă (proverb universal)

Văd că-această individă
Nu e doar mereu gravidă;
Văd cu groază că, netoată,
Naşte mii de proşti odată
Şi aşa e de fecundă
Că Pământul îl inundă.

pamflet de George Budoi din Dicţionarul prostiei (7 mai 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Găina bătrână face supa bună (proverb românesc)

Ştim că găina cea bătrână
Ne face supa foarte bună;
Proverbul a uitat să spună
Că numai dacă-i pui smântână.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (10 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laptele

Mulţi văzut-au multe-n viaţă,
Dar proverbul* ne învaţă
Cum că nimeni, zi sau noapte,
N-a văzut pârâu de lapte,
Râu sau fluviu, lac sau mare,
Sau măcar nişte izvoare.

* Pârâu de lapte nu s-a văzut. (Proverb românesc).

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (26 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la voinţă până la putinţă

Se spune că,
dacă omul ar vrea,
multe ar avea.
Numai că,
de la voinţă,
până la putinţă,
este cale lungă.
Numai cine poate,
calea o străbate,
la final s-ajungă.
Un proverb ne spune,
că omul propune,
iar Domnul dispune.
Doar Domnul hotărăşte
cât, şi cui să dea.
Pe cine răsplăteşte
după munca sa.

poezie de Dumitru Delcă (august 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între mâinile noastre gângania moare

Între mâinile noastre gângania moare –
era un proverb dezamăgit.
Sub ochii noştri platanul se spânzură –
era un poem
ce se-mpotrivea cuvintelor noastre.
Trebuie să ne coasem buzele
şi să ne pedepsim melodiile.
Mai târziu, fraţilor:
stuful, rândunica de noapte,
marmura, catifeaua
vor găsi pentru noi
un grai nou-nouţ.

poezie de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre cum să lipeşti un ceainic

am învăţat dintr-un proverb japonez
la ei cuvintele au acelaşi spaţiu
cum în eter
tu şi eu suntem simple forme de efemer
mi-aş fi dorit să încăpem în acelaşi pătrat
apoi să construim un cub
să facem feţe-feţe
într-o rostogolire câştigătoare
până la ultima sorbitură de ceai
strângem cioburi
şi-n visurile lor ne mai aruncăm câteodată
privirea
doi maci răsar sub unghii
elixir
cu siguranţă ne vom întâlni dincolo
imaterial

poezie de Ana Sofian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai tu...(II)

Numai tu poţi să naşti luna
Printre coapsele-ţi prezente
Ce-mi răsfaţă văzul ager
De şoim tânăr şi imberb,
De sub rochii vaporoase
Inghinalele-ţi secrete
Se pot spovedi la mine
Ca-ntr-un vechi şi sfânt proverb...

Numai tu cu sânii pară
Poţi împunge ia dalbă
Răspândindu-ţi feromonii
În subtil parfum divin,
Răscolindu-mi simţuri treze
Ce te-or înrobi îndată
Cuprinzându-te în braţe
Pe-un pat generos de fân...

Numai tu eşti vinovată
Că de-acum nu mai amân...

poezie de Petrică Conceatu
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maimuţa şi prostul cu pile (epigramare după un proverb indian din Indiile de West)

Cu cât mai sus se urcă maimuţa în copac,
Cu atât mai mult şi-arată şi fundul şi-al ei crac.
Cu cât maimuţa urcă, ascultă-aici la moşu',
Cu atât mai mult se vede că are fundul roşu.
La fel e şi cu prostul, prin pile pus în post:
Cu cât în funcţii urcă, vedem cât e de prost.

pamflet de George Budoi din Dicţionarul prostiei (19 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea...

Prea-ntuneric, prea lumină,
Prea curată, prea sordidă,
Prea domoală, prea rapidă,
Prea codalbă, prea... hermină!

Prea înaltă şi prea scundă,
Prea tăcută, prea vocală,
Mult prea fină, prea imundă,
Prea proverb şi prea... zicală.

Prea dulce şi prea amară,
Prea calmă şi prea nervoasă,
Prea de râs şi prea şucară,
Prea tristă şi prea... haioasă!

Prea stinsă şi prea aprinsă,
Prea confuză, prea lucidă,
Prea sumbră şi prea distinsă,
Prea plouată, prea... aridă!

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!