pretinde

În campaniile electorale, politrucii PSD-işti se victimizează pretinzând că s-a încercat asasinarea lor: deputata Doina Pană pretinde că a fost otrăvită cu mercur în cele 6 luni când a fost ministru al Apelor şi Pădurilor (pamflet)

O întrebare mă frământă
Nu îmi dă pace, mă-nspăimântă:
Cum a intrat acel mercur,
Pe gura doamnei, sau pe c*r?

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (15 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziargii mercenari (pamflet)

În ţara noastră de mitici,
Cuiva bonjur tu doar să-i zici,
Că presa, din TV şi ziar,
Pretinde că ai zis bonsoar.
Cuiva de-ai spus "eu te iubesc",
Ea minte c-ai spus "te urăsc".
Pe bani, ea de ai tăi duşmani,
Va spune că sunt şarlatani.
Pe ziargii, eu pot să jur,
De adevăr îi doare-n c*r.

pamflet de George Budoi din Jurnaliştii şi ziargii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoaptele dragostei

Dragostea mi-a şoptit la ureche,
"Mai bine să fii pradă decât vânător.
Fă-te măscăriciul meu.
Încetează să încerci a mai fi soare, şi devin-o o pată a soarelui!
Stai la uşa mea şi rămâi fără casă.
Nu pretinde că eşti lumânare, fii o molie,
Astfel încât să poţi gusta savoarea Vieţii
Şi să afli puterea ascunsă în slujire.

poezie de Rumi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Victor Ponta Plagiatorul pretinde că partiduleţul lui, Pro România, este un partid nou (pamflet)

Iarăşi minte-ntreaga lume;
E-un partid nou doar ca nume,
Dar, vă spun eu la urechi,
Politrucii toţi sunt vechi:

Oameni de-ai lui Iliescu,
Slugile lui Voiculescu,
Ce formează-o nouă clică,
Iar ce naşte din pisică...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (27 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie

Poezie dulce, poezie blândă
Ochii mi se-nchină
Şi mă pierd prin mugurii de catifea
Se scrie-n pajişti şi se pretinde atingerea
Mă las curtată prin aburii zăpezii
Şi strig prin geamul casei să rămâi
Rămâi cu dor în suflet.
Eu voi pleca să-mi cânt destinul
Şi voi respira prin porii iluminaţi.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura naturii ( extras din "Omul lent" )

De ce iubirea, chiar acel fel de iubire pe care pretinde el c-o practică,
are nevoie de spectacolul frumuseţii pentru a fi adusă la viaţă?
Ce au, la modul abstract, de-a face picioarele frumoase
cu iubirea sau acea materie cu dorinţa?
Ori e vorba doar de natura naturii, despre care nu se pun întrebări?

poezie de J.M. Coetzee, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa

Viaţa-i mers la înălţime
Dar un mers pe aţă,
Nu dispune de lăţime
Ci de-o ţintă în faţă.
Viaţa nu-i vreo ecuaţie
Care aşteaptă rezolvare,
Ia-i un punct de destinaţie
Care cere înaintare.
Viaţa nu-i perfecţiune,
Ia-i un dar şi simplitate
Ce pretinde acţiune
Şi perseverenţă în toate.

poezie de Ioan Hapca din Reflecţii
Adăugat de Carol
Comentează! | Votează! | Copiază!

La miezul nopţii

Flacăra mică-a lămpii pâlpâie
pe noptiera patului ei rece.

Ea tremură uşor
între în cearşafurile din satin roşu,

anticipând
atingerea uşoară a mâinilor pe piele,

răsuflarea caldă pe ceafă,
buzele înfiorând gâtul ei svelt.

Ea tremură uşor
În vreme ce ceasul bate de douăsprezece.

Inima îi freamătă.
Paşi; scârţâitul uşii de lemn.

Ea tremură uşor.
Ţinându-şi respiraţia... pretinde c-a adormit.

poezie de Paul Callus, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă pentru ţară

Trimite, Doamne, leacuri pentru ţară!
Mi-e naţia bolnavă şi flamândă;
Cu greu se-alege grâul din negară,
Iar molima, ca fiara, stă la pândă.

Revarsă, Doamne,-o ploaie de lumină
Pe ţarina de-o vreme urgisită!
Mâhnirile acestui neam alină
Şi primeneşte-i haina ponosită!

Pogoară, Doamne, binecuvântare!
Tarâna Albei Iulia pulsează...
Decembrie, în strai de sărbătoare,
Pretinde azi o Românie trează!

poezie de Valeria Merca (1 decembrie 2015)
Adăugat de Valeria Merca
Comentează! | Votează! | Copiază!

De pe ochi ridici...

De pe ochi ridici închisă
Languroasa, lungă geană,
Rai de fericiri promise
Şi de tainică dojană.

Şi-ţi pui degetul pe gură,
Sfătuieşti şi ameninţi
Şi îmi dai învăţătură
Să ne facem mai cuminţi.

Atunci braţul meu cuprinde
Mlădiosul tău grumaz:
"Mâni vom fi cum vei pretinde,
Dar cum sunt mă lasă az."

Astfel lupt cu-a ta mustrare
Ceasuri, zile, săptămâni,
Şi mereu a mea-ndreptare
O amân de azi pe mâni.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!