ploaia suflet

ploaie

Ploaia înseamnă viaţă, ploaia este unirea cerului cu pământul; fără ploaie nu ar exista viaţa.

definiţie clasică de John Updike
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia de lacrimi

Şi plouă, plouă
Şi plouă lin pe faţa ta
Şi nu ştiu dacă
Această ploaie vom uita.
Privesc la tine
Şi ochii ţi i-aş săruta
Dar ploaia asta
A inundat dragostea mea.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Plouă şi ploaia
se varsă-n morminte
Ce tac

Plouă şi apa
învie oseminte
Ce zac

Plouă şi vântul
cutremură cruci
Care plâng

Plouă şi ploaia
îmi sapă tăcerea
Din gând

poezie de Alexandrina Vlas
Adăugat de aliona vlas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă plouă

Şi dacă ploaia s-ar opri pe chipul tău,
Mi-ar creşte vise-n palmele bolnave
Şi-aş ştii atunci că mâinile-ţi suave,
S-ar rătăci... alunecand prin părul meu
Şi dacă ploaia n-ar cădea în picuri,
Cu ea să-mi seci tu setea de iubire,
Eu te-aş păstra sculptată-n amintire
Şi n-aş mai fi sărac, nimic printre nimicuri
Şi dacă ploaia ţi-ar spăla sărutul
Cu dorul meu de-atâta vreme dus,
Pierdut în timpuri astrale şi răpus,
Ţi-aş fi eu umbra, ce atinge lutul
Şi dacă ploaia m-ar îngropa în aşternut,
Sperând să te visez ca pe-o divină
Precum un muribund ce făr-de vină,
În inimă-ţi închis... aş fi un deţinut
Şi dacă ploaia iubirii s-ar opri vreodată,
Aş alerga desculţ prin anotimpuri...
Aş plânge amar şi-aş cere-n contratimpuri
Să îmi eliberezi de vrei, iubirea ferecată

[...] Citeşte tot

poezie de Dida Diana Cioponea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miracole

Lumea mai crede
în miracole.
Un miracol ar fi
ploaia mult aşteptată.

Dar nimeni nu face nimic.
E drept că
nu poţi inventa ploaia
dar o poţi chema!

Cât te-am chemat!
Am implorat cerul
şi ai venit nesperat
aducându-mi însăşi, ploaia!

Să mai spun lumii
cât m-am rugat?
Numai aburii ploii ştiu
cât am ars în această iubire!

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă îndrăznesc să mă plâng că oamenii nu fac din dragoste nici jumătate din ce-ar putea să facă de frică, trebuie să accept că, după ploaia de reproşuri care mă va uda pe mine până la suflet, o să-mi cer iertare de la fiecare dintre cei pe care i-am mâhnit. Pentru că eu nu ştiu să iubesc decât fără măsură.

citat din Alice Năstase
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-i unei fete sau unei femei tinere că o iubeşti: chiar dacă se supără, supărarea ei trece repede, ca ploaia de vară, iar uneori după supărare apare surâsul, care e o promisiune, aşa cum după ploaia de vară uneori apare curcubeul, care e o promisiune de vreme frumoasă. Spune-i unei fete bătrâne că o iubeşti; supărarea ei va fi ca ploaia de toamnă târzie: ţine mult şi-ţi pătrunde până la oase.

George Budoi în Dicţionarul dragostei (2002)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dosarul secret al lui Bacovia

Dosarul Secret al lui Bacovia

îl scrie ploaia
pe frunze
pe garduri
de drumuri desfundate de melancolie

Pianul cântă răstignit
Do Re Mi Fa

Serenada privighetorii
cheful meu muzical

De-atâta singurătate
nu mai simt nici ploaia

Muzica îmi intră sub piele

Fulger de plumb
postum

poezie de Costel Zăgan din Elegii bacoviene (30 iulie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai văzut vreodată ploaia?...

Ai văzut vreodată ploaia?...
Ştiu, iubito, îmi spui «nu»,
Mohorâtă e odaia,
Eu sunt tu.

Murim străini pe zi ce trece,
Şi timpul este amorţit.
Tu ai plecat cu toamna rece,
Eu sunt sfârşit.

Lacrima mi-o las în noapte,
Sting cu ea orice văpaie.
Numai clipa n-o pot stinge,
Eu sunt ploaie.

poezie de Ştefan Radu Muşat din Adolescentina
Adăugat de Adi Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie

Ploaia, buruiană deasă,
vrea pământ de cer să ţeasă,
şi pe vechi şi-atâtea căi
ploaia şterge paşii tăi ...

Pe unde-am iubit odată
creşte buruiana beată,
părul tău se stinge-n ploi,
nu mai ştim nici noi de noi,

şi ca ploaie, şi ca vânt,
ne tot pierdem în pământ ...

poezie clasică de Mihu Dragomir
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!