pata

Autoportret

Eu nu sunt altceva decât
o pată de sânge
care vorbeşte.

poezie celebră de Nichita Stănescu din Epica magna (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mama mea Pâinea
tatăl meu Vinul
eu, o pată
pe faţa de masă, Cerul

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pătând

Sunt parte din umbra eclipsei-nspre abisuri,
Ascund Univers, mare-s în perspectivă.
Profilu-am în pată înnegrind albe visuri
Din lumi neştiute alergând în derivă.

Mi-e sigur amprenta, lipită de tălpi;
Doar ea credincioasa umilă aplecată
Să mângâie-n vise aivealea dălbi
De-o Terra-n fiori ascunzându-se... fată.

E-o pată din mine veşmântu-mi de capă
Ce ascunde lumina-n mistere de gheţuri
Ce-n lacrimi picură în oceane de apă
Din piatră, uscatul, să-l facă verdeţuri.

Năluca diformă alungită sau strânsă
Stă, fuge, dispare, la pândă-i plângând;
C-o zi nu va fi, de-ntuneric pătrunsă...
Neant de model... neavând ce pătând!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aş vrea să plângi

n-aş vrea să plângi, dar dac-ai plânge,
ţi-aş prinde lacrimile-n pumni
şi le-aş păstra în loc cu taină
la inimă, ascunse-n sân
şi nu ţi-aş spune niciodată
dar ţi-aş zâmbi, îmbărbăta,
să-ţi şterg încet pată cu pată
tristeţea ochilor din noaptea grea
n-aş vrea să plângi, dar dac-ai plânge,
aş fi mai trist, atât de trist,
că noaptea luna s-ar ascunde
în negura de gropi din cerul nins
şi stelele s-ar stinge toate
şi-ar fi-ntuneric pe pământ
şi ruptele petale moarte
ar înflorii, de plâns, de plâns...

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anevrism

universul resoarbe
pata de sânge
până la punctul în care
mergi în linie dreaptă

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Retorică

Comentând
o
pată
de
sânge

Am
ajuns
în
inimă

Doamne

Cine
bate
în
urma
mea

Cuiele

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rănitul dintre pâini

Nu româna-i vinovată
că ni-i ţara fără pată
ci poporu-i vinovat
prea laş să fie bărbat

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (25 decembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vasul comunicant al tăcerii

Despre
cum
poate
fi
tradusă

O
pată
visătoare
de
sânge

Este
vorba
în
acest
poem

Pe
care

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gura

era o pară pali
dă bine în portretul
pe care-l am în minte
mi-l amintesc o pată
de ulei prelucrat cu mi
gală (!?) cu pliante
şi afişe frumoase

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pată repetabilă

am devenit peste noapte un bagaj
îndesat cu povestea vieţii tale comprimată
în mersul peste scoici, pietre, silabe
strâns cu centura cuvintelor fără adresă exactă
călător, la întâmplare, între orizonturi.

înfig dinţii în scoarţa peticită a timpului
capul legat în colţuri de fiecare scrâşnet al meu
umblă amputat de mâini şi picioare
inima simte să moară sub greutatea sângelui vlăguit
de atâta mers întortocheat în această viaţă spoită

o umbră a mângâierilor adormite în culcuşul lor
s-a ridicat, aidoma unei închipuiri dornice,
să mă însoţească spre răsăritul
ce-mi încălzeşte dimineaţa trezită
de lătratul ascuns al câinilor din spatele gândirii

nu vreau să arunc cu pietre
în Dumnezeul care, azi, m-a născut

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!