ocara

Zmeu de răvaş

Prin haremul de versuri
Plin de şfâşiate dresuri...
Ai să găseşti un răvaş
Cu parfum de nărăvaş.

Ce nu mai va fi izul tău
Căci in piept am să-nfing un zmeu
Să zbor acolo unde vreu
Departe de budoar de hău...

Ce-l zăresc în călimară
In poezia de ocară..
De care tin bine minte
E din vise de cuvinte.

Ce nu apartin lutului
Scris cu condeiul rutului..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brusc, o căprioară

zilnic ni se fură
pâinea; ce mizerii
cine se îndură
să-i numere verii
banii ce stau ţuţ,
ouăle de struţ?

miriştile mele
nopţile ridică
lumea de calică
şi plină de rele;

drumurile urcă
un hăţiş de plase
apa care spurcă
să n-o pui în vase!

arma şi-o ridică
vorba de ocară,
brusc o căprioară

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Gândeşte-mă pe mine astă seară
Eu - purtătoarea ta de jurământ
Te voi zvârli-ntre visuri cu ocară
Şi cu melancolia cuvintelor de-alint.

Am să te-ascult mai mult ca altădată
Între tăceri îţi voi lăsa un semn,
Să-ţi amintească de odinioară
De visul nostru topit în blestem.

Gândeşte-mă pe mine iar şi iară
În neuitare să ne adâncim,
Căci dincolo de dragoste si ură
E alba floare pe care-o căutam.

poezie de Veronica Stănilă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemele Apocalipsei

-I-

Trezeşte-te Mamă
trezeşte-te Ţară
copiii te cheamă
ieşi Mamă afară

Trezeşte-te Ţară
trezeşte-te Neam
ce vremi de ocară
prieteni nu am

Trezeşte-te Neam
copiii te cheamă
un dor vai mai am
trezeşte-te Mamă

Trezeşte-te Ţară
şobolanii se cară

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 februarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de dor

Ce-i ia dragostei povara
Dorului? Nimic nu poate!
Depărtarea, tutelara,
Are lanţuri ca de moarte.

Slove scrise, decriptate,
Ne sunt singure comoara...
Ce-i ia dragostei povara
Dorului? Nimic nu poate.

Când topită va fi ceara
Şi sigiliu pus pe toate,
Racilele expiate,
Ştearsă îmi va fi ocara!

Ce-i ia dragostei povara?

rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zice-un măr către o pară...

Lumea asta-i de ocară,
Când noi creştem pe afară,
Natural, prin pomi la ţară,
Lumea proastă ne compară
Cu o zeamă celulară
Şi-o aromă ce-i omoară
Lent şi sigur, surioară!...
La copii, fara rusine,
În loc să le dea din mine
Şi din tine, vitamine,
Cumpără la scăzut cost,
Din reclama de pe post,
Sucul mult, ieftin şi... prost!...

fabulă de Vasile Zamolxeanu (26 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipoteză imorală

Pe un mal abrupt de lângă râu
toamna s-a oprit înfuriată,
vântul serii, desfăcut din frâu,
alerga sub bolta-ndoliată.

De pe vârful fagului trăznit,
dar rămas acolo în picioare,
a plecat învinsă spre zenit
vara, adâncită-n nepăsare.

Într-o parte, podul dărâmat,
rezemat de salcia pleoasă,
asculta, venite dinspre sat,
bârfele meşteşugite-acasă.

O, iubito, ştii că auzeam
vorbe încărcate de ocară? –
că acolo-n taină ne iubeam
stând pe-o ipoteză imorală!

poezie de Corneliu Neagu din Timp şi destin (2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scara vieţii

Prietenia e scumpă.
Când o găseşti, n-o pierde!
Scara vieţii nu e lungă.
Sfârşitul se întrevede.

Dacă se rupe o treaptă
Pune în loc alta nouă.
De cumva cobori o treaptă,
Tu să urci, nu una, două.

Când cineva de jos priveşte
La paşii pe care-i faci,
Să nu crezi că te urăşte.
Mulţumeşte-i. Să nu taci!

Până să urci toată scara,
de el vei avea nevoie.
Nu-l zăpăci cu ocara,
Lasă-l să privească-n voie!

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poartă

Sunt arbore mărunt, misterios,
Şi nu mă mir că-s doborât
În peisagiu îmi zic unii că-s urât,
Se schimbă-n timp ideea de frumos

Retează-mă, toporule, dintr-una
Cum la Bourboni făcut-a ghilotina.
Călăii execută, nu ştiu mila
Şi conformistă-aplaudă tribuna.

Răbdători, sculptaţi esenţa rară
În ea se-ascund mesage incifrate
Nu-s oarecine, cum cred neofiţii

Nu aruncaţi aiurea vorbe de ocară
Peste materia cu forme-adevărate...
Contează că mă neagă neciopliţii?

parodie de Constantin Ardeleanu, după Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi mulţumesc, Isus

Cu adâncă mulţumire
Eu în faţa Ta azi vin
Şi-ţi aduc Isus cinstire
Pentru groaznicul Tău chin

Căci o Doamne-ai suferit
Pentru mine vai — bătaia
Ai fost morţii dăruit
Şi-ai răbdat Isus văpaia

Chinului cel mai amar
Şi dispreţul şi ocara
Când cu crucea pe Calvar
Ne-ai luat Isus povoara

Şi plesnit şi biciuit
Zbura sângele din Tine
Pentru mine-ai suferit
Mire-al slăvilor Divine

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (26 aprilie 2019, Mănăştur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!