o+cladire+falnica

Dascomb: Domnule prim-secretar, eventualitatea unui eveniment neprevăzut nu a fost luată în calcul.
Sutler: Şi care ar fi acea eventualitate?
Dascomb: Ca teroristul să izbutească...
Sutler: Nu o va face!
Dascomb: Ştiu că probabilitatea este foarte mică, dar dacă reuşeşte...
Sutler: Dacă reuşeşte şi se întamplă ceva cu acea clădire, singurul lucru care se va schimba, singura diferenţă va fi că mâine dimineaţă, în loc să citesc ziarul, voi citi demisia domnului Creedy.

replici din filmul artistic V de la Vendetta
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Howard Cosell: E incredibil, Don, pur şi simplu incredibil. Atmosferă apăsătoare, incertă, urâţenie masivă. Mulţimea e agitată, au venit aici de la zece dimineaţa şi cred că... da, se deschide uşa. E foarte posibil ca El Presidente să iasă pe această uşă. Uşa se deschide. Da, e El Presidente, face cu mâna mulţimii. Ah, un glonte! Se întoarce, încearcă să ajungă înapoi clădire, dă să intre, mulţimea e frenetică, e prins într-o ploaie de gloanţe. E la pământ! S-a terminat! Totul s-a terminat pentru El Presidente!

replică din filmul artistic Bananas, scenariu de Woody Allen (28 aprilie 1971)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kramer: Ei bine, după ce luat-o la rost pe Toby, ea s-a supărat aşa de mult, încât a ieşit din clădire şi o maşină de măturat a călcat-o pe picior şi i-a retezat degeţelul.
Goerge: Incredibil!
Kramer: Da! Apoi, după ce a plecat ambulanţa, am găsit degeţelul! Aşa că l-am pus într-o cutie de biscuiţi Cracker Jack, i-am pus gheaţă, şi am pornit-o spre spital.
George: Ai alergat?
Kramer: Nu, am sărit în autobuz. I-am zis şoferului, "Am un deget de picior aici, amice-bagă tare!"
George: Sfinte Sisoe!

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi: Rugul aprins... Îţi spune ceva?
Limbău (gânditor): Rugul aprins... Înţeleg... Cineva a dat foc... Cineva sabotează noul regim...
Lupoi: Cam aşa ceva...
Limbău: Unde s-a întâmplat?
Lupoi: La mănăstirea Antim...
Limbău: Nenorocitul! A dat foc la mănăstire! Era o clădire de patrimoniu...
Lupoi: Mai rău! A vrut să aprindă întreaga ţară... E periculos. Pe seceta aceasta, o scânteie ajunge...
Limbău: A pus benzină?
Lupoi: Nu, Limbău! Un material incendiar mult mai periculos. Poezie...
Limbău (aruncând o privire tâmpă): Oho!...
Lupoi (declamă): "Trăim în miezul unui ev aprins", tovarăşe Limbău. Incendiile se ţin lanţ! (Declamă). "Cei ce nu ard înflăcărat ca noi, în flăcările noastre se destramă..."

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina Gorgo: Nu mă aflu aici ca să îl reprezint pe Leonidas; faptele sale spun mai multe decât cuvintele mele ar face-o vreodată. Mă aflu aici pentru toţi al căror glasuri nu le puteţi auzi: mame, fiice, taţi, fii - trei sute de familii care sângerează pentru drepturile voastre şi pentru pricipiile după care această clădire a fost construită. Suntem în război, domnilor. Trebuie să trimitem întreaga armată spartană în ajutorul regelui nostru, nu doar pentru a ne apăra pe noi înşine, dar şi pentru a ne apăra urmaşii. Trimiteţi armata pentru a ne păstra libertatea. Trimiteţi armata pentru dreptate. Trimiteţi armata pentru lege şi ordine. Trimiteţi armata pentru logică. Şi cel mai important lucru, trimiteţi armata pentru speranţă- speranţa că un rege şi oamenii lui nu s-au sacrificat în zadar pentru istorie- că vitejia lor ne uneşte, că acţiunile lor ne fac mai puternici şi că deciziile pe care le luaţi azi vor fi dovada curajului vostru.

replici din filmul artistic 300 - Eroii de la Termopile
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Frumoasă nava ta; frumoasă şi îngrijită. Se vede că ţii mult la ea.
Lucian: Poate, dar la ce bun, dacă nu-mi foloseşte la nimic?
Traian: Încă nu-i totul pierdut.
Lucian: Dar în curând va fi. Nici nu vreau să-mi imaginez ce se va întâmpla începând de mâine.
Traian: Aşa-ţi trebuie, dacă nu m-ai lăsat să te ajut; ştii că puteam. De acum încolo deja e prea târziu. Ar fi cazul să te pregăteşti serios pentru ceea ce va urma; va fi destul de neplăcut pentru tine, dar vreau să ştii că voi fi mereu alături de tine, orice s-ar întâmpla. Luci, te asigur de sprijinul meu necondiţionat, deşi ţi-am spus, mare lucru nu mai pot face. Sper totuşi ca membrii Comisiei să fie cât mai corecţi.
Lucian: Mulţumesc, dom' director. E bine să vă ştiu alături, asta mă va ajuta să trec mai uşor peste cele petrecute.
Traian: Asta aş vrea, să te ajut... Domnişoara consilier; ştii că am mai discutat noi doi despre ea şi cu alte ocazii?
Lucian: Da; anul trecut, când am întâlnit-o prima oară, iar dumneavoastră m-aţi ajutat să-i aflu numele.
Traian: Şi anul trecut; dar nu la acea discuţie mă refeream. Am mai vorbit parcă şi altă dată despre această copilă, dacă-ţi aminteşti; pe atunci n-o cunoşteai încă, n-o întâlnisei.
Lucian: Ah, da, parcă-mi amintesc ceva; e cumva vorba despre discuţia avută după ce-am absolvit Institutul, când am prezentat proiectul meu de diplomă – "Pacifis"?
Traian: Exact; acea discuţie... Iată acum proiectul tău de diplomă, această navă, falnică, albastră şi frumoasă; ne aflăm chiar în interiorul ei... Ce-ţi aminteşti de atunci?
Lucian: Destule, dom' director; mi-aţi vorbit parcă despre proiectul dumneavoastră de diplomă, tot o navă, "Vulturul".
Traian: Întocmai, ţi-am vorbit despre "Vulturul".
Lucian: Dom' director... Şi atunci, de fapt, "Pacifis", misiunea asta inedită... Plecăm într-o misiune de salvare, în căutarea navei dumneavoastră, care s-a pierdut, foarte probabil, tot în drum spre această misterioasă planetă Proxima?
Traian: Nu, Luci, nu chiar, sau depinde cum priveşti lucrurile... "Pacifis" nu a fost trimisă spre Proxima într-o misiune de salvare. Cât despre "Vulturul", nu se ştie nimic sigur; n-a plecat de aici într-o misiune oficială, organizată de Institut, deci se pot face doar simple presupuneri, nimic concret... Nu se ştie dacă s-a pierdut sau nu, iar despre pasagerii ei... Cred că ţi-am vorbit destul în urmă cu trei ani, după absolvirea Institutului.
Lucian: Da, mi-aţi vorbit destul; n-am uitat.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!