nu vezi barna din ochii tai..

Mă regăsesc în ochii

Mă regăsesc în ochii tăi ca marea,
În diamantul lacrimilor reci,
Când scapă din tipare depărtarea
Şi ninge ca o vrajă pe poteci.

Mă regăsesc în ochii tăi de rouă,
În nerăbdarea buzelor de foc,
Când peste clipe orizontul plouă
Şi fulgeră cu fluturi şi noroc.

Mă regăsesc în ochii tăi fierbinte,
În cutezanţa magicei dorinţi,
Când te ridici lasciv dintre cuvinte
Şi aşteptările le scoţi din minţi.

Mă regăsesc în ochii tăi, femeie,
În şoaptele ca un eteric dor,
Când se deschide cerul în nedeie
Şi infinitu-ţi urcă pe picior.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi ca doi sihaştri

Ochii tăi ca doi sihaştri,
Pe o stâncă-n larg de mare,
Caută spre zări... albaştri,
Răsăriturile clare.

Ochii tăi senini ca cerul,
Risipiţi pe valuri reci,
Spintecă tăcut... eterul
Înspre care vrei să pleci.

Ochii tăi, două izvoare,
Două flori de albăstrele,
Poartă-n dimineţi cu soare
Taina gândurilor mele.

Ochii tăi, sărut pe pleoape,
Ard de patimă şi dor
Inefabil... de aproape,
Mă pătrund năucitor

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

XXXI

Inima mea, pasăre din sălbăticie şi-a găsit cerul în ochii tăi.
Ochii tăi sunt leagănul zorilor, ochii tăi sunt împărăţia stelelor.
Cântecele mele se pierd în adâncul ochilor tăi.
Lasă-mă să mă înalţ în aceste două ceruri în uriaşa lor singurătate.
Lasă-mă doar norii să le spintec, să le-mprăştii vâsliri de aripi
în strălucirea lor plină de soare.

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913)
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietene, barba ta albă mătură pământul

Prietene, barba ta albă mătură pământul.
De ce stai mereu în picioare, în aşteptare?
Chiar speri să-l vezi
În una din zilele tale amărâte?
Cu ochii tăi bătrâni,
Chiar speri să vezi
Marşul triumfal al justiţiei?

Nu mai aştepta, prietene!
Du-te cu barba ta albă
Şi cu ochii tăi bătrâni
Pe alte tărâmuri, mai prietenoase.

poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă stingi în ochii tăi

Mă stingi în ochii tăi
bulgăr de iubire
rostogolit sub paşii
pe care au nins
cuvintele ce nu s-au spus

te rostogoleai
lacrimă albastră
sub pleoape te cuibăreai
în ochii mei ca într-o ciutură
sorbeam şi mă îmbătam
până dimineaţa

simt cum mă stingi în ochii tăi
chiar dacă lumânarea
pâlpâie încă
mă stingi în ochii tăi
lumina stinsă
îşi va risipi cenuşa

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Barb
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii

Când ochii mei
Se întâlnesc cu ochii tăi,
Se luminează zările,
Se purifică apele
Şi pornesc lacrimile
Fericirii spre infinit.

Când ochii mei
Se întâlnesc cu ochii tăi,
Dezlănţuim unirea
Cerului cu viaţa
Şi noi ne transformăm în
Lumina divină,
Ruptă din tine, Soare,

Care distruge ura din Război!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

OCHII TAI

Singurul poem citit vreodată,
au fost ochii tăi.
Ce frumoşi ochi ai iubita mea!
Îmi doresc să mă oglindesc,
în ochii tăi.
Dar când? Vă iubesc ochi căprui.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ceea ce ai văzut
amar
dureros
dificil
ceea ce ai văzut trecător
ceea ce ai văzut inutil
a fost ceea ce au văzut
ochii tăi umani
minţiţi
înşelaţi.

În clipa renunţării
extinde-ţi ochii asupra vieţii
şi ai să vezi
ceea ce vezi
dar mult mai clar.

poezie clasică de Cecilia Meireles
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul luminii din ochi

Luminile din ochii tăi
Sunt o caldă unduire,
Cu un iz de mulţumire
S-aprind ca veşnice văpăi.

La orizont e asfinţire
Şi umbrele adorm în văi,
Luminile din ochii tăi
Sunt o caldă unduire.

Totul este-n amorţire,
Noaptea-i stăpână în odăi,
Iar eu încerc pe orice căi
Să mai adaug strălucire...

Luminilor din ochii tăi.
Rondelul luminii din ochi

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi

Ochii tai,
De mic, au fost... cafeaua, uitată la prăjit,
Ferestre larg deschise în zarea de iubit;
.
Discuri furate din arborii de abanos
Cu privire grea si tare... cat de frumos!
.
Ochii tai,
Lava răcita de la un vulcan furios
Ce intre timp a devenit, mai prietenos;
.
Rar si fin negru, din catifeaua de noapte,
Ce te atrag, ca un magnet, chiar de esti departe;
.
Ochii tai,
Vorbesc, cânta şi mereu vor sa te alinte,
Sau inexpresivi, pregătiţi sa te şi minta;
.
Iar in alte daţi, goliciuni de mari trişori,
Sau tristete, ca- n ochii... calzi, de cerşetori;

[...] Citeşte tot

poezie de Garofiţa Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!