neuron einstein

Senatorilor ruşinii

Ne-aţi dovedit din nou: sunteţi gunoaie
Vă doare-n cur de toţi ceilalţi români
Vă ziceţi senatori, scârnave zoaie
Ce vă hrăniţi întruna cu minciuni,

Cu şpăgi, cu furături, prin impostură
V-aţi căţărat în loje de carton
Ca să priviţi de sus, câinoşi, cu ură
Pe cei ce au mai mult de-un neuron

Atâta cât aveţi voi, sărăntocii
Ce-aţi împuşcat până mai ieri cu sârg
Vreun franc, acum vă tot umflaţi bojocii
Cu aere de conţi, v-aş duce-n târg

Legaţi ca la edec, unul de altul
Să vă expun acolo ca pe boi
Cu-a voastre umbre să jigniţi asfaltul
Sau tina, judecata de apoi

[...] Citeşte tot

poezie de Mihail Soare (27 martie 2015)
Adăugat de Tudor Barna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Construcţie

E lumea făcută din rău, e foarte rea,
Zbătându-se-n supremaţii, tabu,
În egoism de-un viitor de acu'
Cu orice preţ; de-ar fi şi de-a elimina!

Este-un tipar preselectat, "puternic",
În mijloace şi căi fără morală;
Că şi el, etic, slăbiciune-i, boală,
Cu învingător cel mai pervers nemernic!

Este emulul zeilor, etern;
Infanterist "erou", cu baioneta
Înfiptă pe la spate... E muscheta
Ce trage-n neştiut, zeificând patern?!

E-al speciei născut; din totdeauna
Cel ce-şi omoară puiul, de-i bastard...
Călugăriţa ce-şi consumă partener... Ard
Popii pe eretici; făcând Soare... Luna!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caniculă

soarele nu vrea să ştie că-s lac de sudori,
aici, mai aproape de dumnezeu decât alţii,
la patru, unde te întrupezi din gând răvăşit,
ademenitoare, bună-bunuţă şi plină de graţii
şi-mi bate-n fereşti cu berbeci de văpăi
de parcă perdelele-s pară...

mi-aduc aminte de pântecu-ţi rece,
de geamătul abia desluşit
şi-mi vine de gât să strâng clipa ce mă petrece...
- e vară, râde banditul cu dinţii de foc,
în toamna-ţi de vise ia şi petrece...
cu cine,-l întreb, nu vezi că urlu-a pustiu?
- pune-ţi chiloţii în cap şi curului gol
fă-i bucuria duşului rece...

gâfâie-n draci bietul meu neuron,
se culcă la umbrele tâmplei cu limba scoasă,
pare un câine-nsetat.
percepţia-mi devine-o crevasă,

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Postolache-Doljeşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde şi când (Dedic această poezie întrebării lui Einstein din copilărie – "Cum ar fi dacă am putea să controlăm lumina şi să călătorim prin intermediul ei?", precum şi visului său neîmplinit – Teoria unificată a câmpurilor)

Lumina mea mă-ntreb unde-am greşit
De şi pe cerul meu ai răsărit.

Lumina mea, chiar nu se poate spune
Când am greşit, deşi vei şi apune.

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (3 februarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sex free...

Mi-aş dori un harem,
E-un păcat monogam!
Cel puţin un bigam
De ocazie... barem.

Viaţa-i un val-vârtej,
Ziua-i una... odată;
La băiat şi la fată,
Totul trece prin vrej.

Să te înfrupţi cu nesaţ,
Să ai măcar amintiri
De nebune porniri;
Nu doar trasul pe maţ.

Reciproc e extazul,
Totul nu-i neuron.
Creştem om, din hormon...
Să schimbăm des macazul!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Einstein

Un omuleţ fricos era,
Cu creta-n mână, stând la tablă;
Şi milioane stupefia,
Căci nu puteau să înţeleagă.
El spunea: "E egal mc pătrat:
Voi dovedi că este adevărat."

Sigur, o vei demonstra, fiinţă minunată,
Dar ne va creşte bunăstarea?
Spori-va a vieţii durată?
Ni se va înmulţi mâncarea?
Va fi pace între naţii
Dacă vom studia ecuaţii?
Şi mulţumiri îţi datorăm
Pentru un adevăr prea mare;
Însă în fond ce ai făcut
Să aduci lumii alinare?
Ca tine-o mie nu-s mai sus
De un Isus.

poezie de Robert William Service din Later Collected Verse (1965)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Războiul din colţul străzii

începuse în bucătăria de campanie
după plierea spaţiului găurile de vierme
au conectat universuri şi galaxii
ciorba de fasole era servită în gamelele
aliniate conform teoriei lui einstein
linguri de inox sclipitoare la cel mai mic
foc de armă tras de general în beci
după o hipnoză regresivă executată
regulamentar de toată divizia mecanizată

felia de carne stă pe mazăre în clepsidre
unde timpul şi-a pierdut valoarea
soldaţii stau întinşi pe-un surâs fraged
cu armele pregătite să atace rasolul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia

e un fel de a privi lumea
între două bătăi de inimă şi o lacrimă
sigur e o ştiinţă
cam ciudată
care nu vrea să limpezească nimic
nici iubirea
nici durerea
vindecă uneori sufletul
dar asta într-un mod relativ
chiar aşa
relativul
sună ca un timp al conjugării verbelor
de către poeţi

de când einstein a aruncat inefabilul
între două încercări de concret
mă deplasez cu viteza gândului
când spre roşu
când spre albastru
apoi aşez iubirea în cuvinte

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comploturi subtile

Există o lege: destinul tău ca un nevăz
suntem cu toţii subjugaţi de o mână
pentru tine
nu există monştri, numai Einstein şi orhidee
nu-ţi ridici ochii nepedepsit
către o zeiţă
sărutul tău inventează biserici părăsite de diavoli
ţie doar o moarte ţi-e rezervată
există o lege: întunericul se învaţă cu lumină
o lume care râde şi plânge printre subtile comploturi,
dragostea mea biciuită din toate punctele cardinale
pe cale de dispariţie
sunt doar zimbrii...
există o lege: crima naşte puterea

poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cursivitate plăpândă

Mă bat nişte pedale în tălpi,
Să mi le iau, să le pun pe spinare,
Stând doar pe coate-n scrijelit, ce doare,
Până se îngroaşe scoarţa cenuşie în cruste dălbi.

Mă trag de firele de păr, electrostatic,
Vâlvoi, ca şi cum Einstein mi-ar vrea geniu
Şi nu voi reuşi nicicând; n-am timpul un mileniu,
Mai mult, decât să îndrug multe cuvinte-n rime, apatic.

Mă irosesc în fiecare dimineaţă, întrebândă
De pot să mă împlinesc din planul vrut al celeilalte,
Trecută tot la rând, la fel, dintr-alte stopuri, eşec, halte,
Provocat, dar nevrute, fiinţei ce-o întreţin, cum pot, bolânde.

O alta printre, dintre voi, la fel, la fel, cursivele plăpânde!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!