nervul

Dacă nu mi-e dor

E răscoală de suspine, se împleticeşte glasul
Şi cuvinte, amar tivite, supărate îşi duc pasul,
Dinţii se împlântă-n pâine, ca în mere pădureţe!
Şi un mâine mi se-arată ca un zbor cu turbulenţe

Dacă nu e dor în mine fruntea-n brazde e arată,
Gândurile mor din faşă, căci sămânţa le-e deşartă,
Scrisului îi seacă sâmburi, iar condeiul, fără viaţă,
Spatele întoarce Muzei, refuzând aripi-dulceaţă.

Dacă nu e dor în mine, ierni îngheaţă ochii verii,
Câinesc, viforul îmi muşcă dimineţile plăcerii,
Sângelui îi face diguri din calcar, pălit de brumă,
Iar amărăciunea pietrei toată-n fiere mi-o adună.

Melancolică, de boală, neiubirea îşi ia formă,
Într-o rană cât un hău sufletul mi se transformă
Şi îl caută furtuni, ‘n grota-i lacrima să-şi nască...
Dacă nu e dor, ce poate frumuseţea femeiască?

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu lasati pe nimeni sa moara

Traiti, dar lasati-i si pe-altii sa traiasca
Spuneau ei in seninul lunii
Ca o carte deschisa spre viata erau:-
Si adevar erau predicat lumii.

Erau cunoscuti, dar totusi prea singuri:
Anonimi cintind live pentru comuna soarta
Voind sa schimbe ura-n iubire
Prin inima lor, ca o carte deschisa si dreapta.

Inimi largi pagini deschise aveau
Clare batai, miocardice amurguri,
Zaruri moi- rasucite restante
De seminte-cuvinte rasarind printre rinduri.

Prin strigatul lor, viata voalata
Se umbrea peste mortii calatori dintre statii.
Frazele lor inecate-n suspine
Creionau nervul surd sa schiteze negatii.

[...] Citeşte tot

poezie de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzeu

Am început să mă înfăşor pe spirală
Ca o vertebră pe nervul
Subţire...

Să desprind cunoaşterea
Ca pe o scoarţă de copac
Din ochii bătrânilor,
Dintre ridurile anoste
Ale timpului din fildeş....

Pe cei doi umeri mă apasă
Minerve, două bufniţe
Ce-şi rotesc tot mai repede
Capetele cu ochi statici.

Răul şi Binele...

Ca două encefale gemene
Ca inimi ce pulsează
În priviri solare himalayene.

[...] Citeşte tot

poezie de Andreea Molnar
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultă cum cântă Biserica Vie!

Copilule, crescut la cântece de noapte,
mugind de patimi, hulă şi trufie,
în ritmuri bacante şi-n vorbe desfrânate…
Ascultă cum cânta Biserica Vie!

Cântă Biserica dis-de-dimineată,
salută voios, mulţumeşte creştin…
Auzi cum urcă versul către Viaţă
şi ziua începe cu pace de-amin.

Ascultă cum cânta creştinul şi-adastă:
cântă tinereşte omul pe ogor,
legănand pruncul, tânara nevastă
dă slavă lui Hristos pentru fecior.

Cântă Biserica în marea săptămână
prin chilii şi case curate.
Tineri şi bătrâni cântă impreună,
dau slavă lui Hristos pentru toate.

[...] Citeşte tot

poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creştine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!