naiba

Hainele nu fac decât să ne-amăgească

La naiba cu-albiturile şi cu mătăsurile grele,
Eu nu vreau draperii şi nu vreau nici perdele;
Mie, daţi-mi pe doamna mea, aşa cum este:
Simplitate nudă, atâta vreau drept zestre;
Pentru că ochiul meu (şi inima mea chiar)
Sunt cucerite de carne, pânzeturile-s în zadar.

poezie de Robert Herrick, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neghiobul

Şi uite aşa intempestiv,
În cabinetul rotativ,
Răspunzător de-a ţării bogăţie.
Avem un tolomac nativ,
Burduhănos şi emotiv.
Să dai pe mâna unui tut,
Portofoliul la economiei,
Este o mare nebunie!
Cum s-a putut..!?
Doar naiba ştie.
S-au, chiar pe asta s-a mizat
Să poată da liber la furat.

poezie de Nicolae Pasare (31 ianuarie 2018)
Adăugat de Nicolae Pasare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motive bune ( toast popular irlandez)

Sunt multe motive bune pentru-a bea vinul generos,
Unul mi-a venit în minte-acum, parcă adus de vânt.
Dacă omul nu bea cât este viu şi sănătos,
Cum naiba să bea când este în mormânt?

poezie de Autor necunoscut, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leda

Leda trece surazand
Printre lucruri
Si se culca
Cu fiecare.
Gardului i-a nascut un copil
Din iedera,
Soarelui i-a nascut
O floarea-soarelui.
A facut dragoste nerusinata
Cu toti boii,
In frunte cu boul Apis,
Dar, naiba s-o ia,
Nici nu se cunoste.
Mare poama mai e
Si Leda asta,
De aceea ramane lumea
Asa de frumoasa.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutătorul de nori

Deturnaţi-i roaba
e plină cu fluturi
şi-are doar o floare
nu-i păcat să-l scuturi

Schimbaţi-i macazul
are capu-n nori
fulgeră şi tună
el culege flori

Urcaţi-l pe cruce
nu-i deloc atent
va cădea e sigur
n-are document

Ducă-se la naiba
nu ştie să plângă
în ochi n-are lacrimi
ci în partea stângă

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Enormităţile din lumea fericirii

se rostesc din inimă
de parcă te-ai adresa infinitului
din postura de stăpân
e o dovadă că nimeni nu foloseşte creierul
şi la ce naiba să gândeşti
apoi să măsori de 7 ori
şi să tai o singură dată
din această eroare de imensitate
oricum ar fi inutil
prin fericire se trece en fanfare
cu simţurile excitate
pipăind fiecare extremitate
ca pe un drept la eternitate

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele verzi ...

din manuscrisele nepublicate rup
ba când un hop, ba când un hup
iar din turbinca lui Ivan
scot naiba naibelor de an
în tot ce scot, în tot ce rup
ba talmeş-balmeş văd, ba lup
şi când ajung la stele verzi
ba te găsesc ba iar mă pierzi...

poezie de Iurie Osoianu (10 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-abia veniseşi

De-abia veniseşi. Te-am rugat să vii
Şi gândul îmi zbura doar la prostii,
Când ai păşit pe vârfuri în odaie
Iubirea s-a extins ca o văpaie.

Deja te dezbrăcasem din privire,
La ce n-ai simulat o-mpotrivire?

Voiam să mă refuzi, voiam şi să m-accepţi,
Te-ai dezbrăcat, lasciv, sub sărutări-peceţi;
Nu te gândiseşi nici o clipă la impas...
De ce-ai venit? Cum naiba de-ai rămas!?

parodie de Constantin Ardeleanu, după Tudor Arghezi
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulcele blestem al iubirii

Lua-te-ar naiba să te ia
dragoste pui de căţea

Mi-ai făcut viaţa calvar
foi amare-n calendar

Zi de zi noapte de noapte
m-ai dat dragoste pe spate

Nici n-apuc să zic că-i bine
parcă dă iar strechea-n tine

Şi-mi faci viaţa harcea-parcea
parcă-i cimitirul Pacea

Plin de cruci şi de morminte
nici să tac nu am cuvinte

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2 septembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca cucul

Se-ntoarce toamna dintr-o dată,
După ce nouă luni a stat
De la bărbatul său plecată
La unul tânăr şi bogat.

Vorbesc muierile în şoaptă
Că parcă s-a schimbat de când
Bărbatul singur o aşteaptă
Şi le respinge rând pe rând.

Ce-o fi având, fir-ar a naiba,
De-o iartă când se bate nucul,
Şi-n taină-şi oblojeşte zgaiba
Când pleacă, nouă luni, ca cucul?

poezie de Marius Robu din Aproape alb (25 august 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!