Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

minte

Poezii despre minte, pagina 2

Tupeu de PSD-eu: "Știu bine ce fac și fac bine ce știu", a spus cu tupeu Lucian Șova, ministrul Transporturilor (pamflet)

Nu știu minte câtă are;
Minte cu nerușinare:
Eu mă jur pe-a sa chelie,
Că ce face el nu știe
Și, mă jur pe părul său,
Că ce face face rău.
Ba mai mult, această loază
Nu doar minte, plagiază,
Și, cu multă vanitate,
El se crede un Socrate.
După ce că-i agramat,
Șova-i și nerușinat.

pamflet de din Tupeu de PSD-eu (6 decembrie 2018)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Valeriu Butulescu

Autograf

Ții minte frate
noi cel dintâi autograf
l-am dat desculți
prin praf

și cum ardea câmpia
sub spice aurite

eram copii

ții minte frate
pentru cinci lei
păzeam
un orizont de vite.

poezie de din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Alin Ghiorghieș

* * *

Mai ții tu minte cum eram ca două artificii într-un
pom ce-și ținea respirația sub ideea de verde
iar scânteile ne erau guri de aer înverzite de idei...
Mai ții tu minte linia mea de fum privitor
înfumurato!?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Răspuns

Te simt bătându-mi în piept,
Ești între inimă și minte, picătură de extaz cuminte..
Te închid cu grijă în mine, te ascund între pereții ființei mele,
Să te păzească îngerii mai bine...
Te simt căutându-mi adevărul prin minte,
Răspuns fară cuvinte...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Barocă

mai ții minte
o iubire echivocă
pe-o corabie barocă
și-un adio abisal?
mai ții minte
țipătul de cormoran
de plecare pe ocean
și-un atlant purtat de val?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Lumintea

Din tot ce mi se-ntâmplă rău, gândesc,
Învăț să fiu mai bun și să iubesc.

Dar Dumnezeu m-o crede pe cuvânt
Când mă decid în minte să fiu sfânt

Sau s-o gândi că mintea-mi iarăși minte
Și-n suflet mi-o sufla că-s prea fierbinte?

poezie de din Suflet la troc (23 februarie 2014)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nichita Stănescu

Somn

Nu mai apuc să mă culc cu tine
atâta nenorocită veghe
atâta insomnie, patule, vecine,
îmi cântă-n ureche.

Ce cântec?
Greață de piatră borțoasă
de soare cu lumină-n pântec
de gândire țestoasă.

Dar eu țin minte, prin ținere de minte
vremurile împărate
când mugetul taurilor lăsa gravide
muierile din cetate.

poezie celebră de din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Minte

Din nou gândul mă-nfioară,
Vine clipa, vine iară,
Valuri de dureri coboară
Peste inimă, doboară...

Cum pot să mă-ntorc la tine,
Dacă totu-n jur mă minte:
Și în gesturi, și-n privire,
Și-n tăcere, și-n cuvinte...
Minte!

Tot s-ar rezolva, în fine,
Lasă-te doar de minciună!
Fii cu inima curată,
Viețuiești atât – o dată!

Nu minți, că n-ai pe cine,
Dar privește atent la tine,
Spune-ți sincer tu, doar ție:
Cine ești? Dar nu te minte!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Apus de toamnă

Nu țin minte să mai fi trăit o astfel de toamnă,
Scăldându-mi ochii într-un covor de frunze arămii,
Cu adieri reci de vânt învăluindu-mă, șoptindu-mi,
Ceva ce crengile golașe, aplecate, nu pot să-mi spună.

Nu țin minte, să mai fi trăit un astfel de apus,
Cu soarele-agățat de orizont, plângând,
Cu norii-n zdrențe cenușii împrăștiați, în infinitul cer,
Stăpână noaptea-și întinde aripa-i întunecată.

Nu țin minte să mai fi iubit atâta toamna,
Cu ploile ei reci, și vântul viu, rebel,
Cu păsări disperate, și-n nepăsarea ierbii,
Cu soarele rebel, numit de-acum, dorință.

Nu țin minte să mai fi iubit atâta un apus,
Cu izbăvitoarea-i liniște, și pace,
Cu greaua suferință lăsată jos - povara
Și mirosind țărâna cu sufletul ușor.

poezie de din Nuanțe de alb
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Emoții ancestrale

îi produc fericirii ancestrale conexe
cu lecții de viață încastrate în minte
am străbătut și drumuri noroioase convexe
am avut și îngeri să-mi dea învățăminte.

mă bucur de prieteni indiferent de sexe
și i-am creat iubirii noi așezăminte
îi produc fericirii ancestrale conexe
cu lecții de viață încastrate în minte.

nutresc o veșnicie cu măreții complexe
cu splendorile lumii strânse în simțăminte
departe de deserturi cu prafuri și noxe
cu floarea mântuirii crescută pe morminte.

îi produc fericirii ancestrale conexe
cu lecții de viață încastrate în minte.

hipersonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook