masa toamna

Sec

Venise toamna pe nepusă masă,
Iar vara îşi făcea, fără plăcere,
Sub ochii unei recepţionere,
Bagajele pentru plecat acasă.

Vara mi-o fi de-acum fostă iubire,
De toamnă tocmai m-am îndrăgostit;
Nu-i anotimp de neînlocuit
La recepţioneră în privire.

- Iubita mea, de ce nu mi-e de-ajuns
Un anotimp, şi sufletul mai cere?
- Iubitul meu, acestea-s efemere,
Sec, recepţionera mi-a răspuns.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă iar în frunze

e toamnă iar în frunze
în zbor de cocori
e toamnă până în suflet
şi în petale de flori
e toamnă în dimineţi argintii
în firul de iarbă pârjolit
e toamnă când nu mă ştii ce e visul
sau să mai crezi
când ziua parcă e roasă
şi cerul coboară pe la amiezi
de simţi cum te apasă
te apasă....

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele aprinse-n veioza uitată pe masă

Toamna biciuie frunzele din crengile cu degetele
Împletite. Iarna face magi din cioate în pădure.

Un ochi de ceaţă descoperă eşarfele împletite de timp,
Cerul le pune atent peste coamele vântului dure.

Pe ultimul trandafir înflorit buburuzele vor să moară,
Tu le expediezi în sicriul poeziilor dulci de acasă.

Eu le primesc prin poştaşul cu trompeta uscată
La adierea stelelor aprinse-n veioza uitată pe masă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă

Toamnă calmă,
Cu accent pe struguri.
Îşi vindecă frunzele de verde
Şi pletele de căldură,
În vânt.

Toamnă tăcută,
Cu rugină-n vârfuri.
Îşi clatină crengile-n nucă
Şi dorul de umbre,
În leagăn.

Toamnă aridă,
Cu alint pe gene.
Îşi strânge muzica-n geamuri
Şi merele-n poală,
Cu zâmbet.

Toamnă nouă,
Cu anii în spate.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Chişcari (3 septembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

O să vină toamna

O să vină toamna cu lungi insomnii,
Cu nori aruncaţi peste-acoperişuri,
O toamna rugină, în care devii,
În văile albe de sub zmeurişuri.

O să vina toamna, cu parcuri ecou,
Sandale în ploaie şi râuri pe stradă,
O să vină toamna, enigmatic, din nou.
Ca un clopot uitat, amintindu-şi să bată.

O să vină toamna, inevitabil şi sferic,
Mă plimb prin tăcerea de frunze căzute,
Prin vântul de zi, transparent şi himeric
În nopţile peste-ntuneric stătute.

Se lasă deci toamna, o duminică-n vară,
Cu aerul veşted arzând peste nări.
Anotimp descleştat în imagini de seară.
Cu timp strecurat de secunde şi stări.

poezie de Ana Larisa Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă poartă toamna

Mă poartă toamna pe alei
Şi pe cărări ce curg încet,
Când pică frunzele-n scântei,
Iar vântu-i tandru şi discret.

Mă poartă toamna în iubire,
Acoperindu-mă cu dor
Şi-aproape de nemărginire,
În amintiri... mă înfăşor.

Mă poartă toamna şi mă plouă
Printre culori ce ruginesc
Şi strâng în palmele-amândouă,
Al clipei trup dumnezeiesc.

Mă poartă toamna şi mă duce
Într-un iatac... ca un fior
Şi-n aşternuturi zăbăuce
În care-am învăţat... să zbor

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine toamna

Vine toamna cu frigul incert
Ce toamnă va fi topindu-se în mâini,
În ochii noştri apusuri de soare
Topind în forme de plumb păsări
Vine toamna prea devreme
Poetul Ioan Toma şi-a umplut călimara cu cenuşa din cer
Umblă pe ape inimă de cărbuni aprinşi
În dansul femeilor de nicotină
Vine toamna pecetluind iubirea
Miroase a gutui, a izvor neînceput
Carele negre despart noaptea de lut
Roţile morilor macină iubirile, jerfind toamna.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna vrajbei noastre

a început cu o răstignire
cu masca pe faţă trasă
regulamentar sub nasul
iritat de dioxidul de carbon
eliberat dezinvolt după ce l-ai tras
în piept de ziceai cu mâna
pe inimă
că ar fi un joint
e o toamnă cu alegeri
în care înveţi să alegi
ce nu trebuia să alegi
mâna-ţi îngheaţă pe lemnul
ştampilei mâncat de carii
ai votat cu ochii închişi
şi anul ăsta şi toamna asta
o să dai vina pe ochelari
n-ai văzut bine ce scria
unde scria şi sigla
de la mască vine slăbiciunea
nu aveai creierul oxigenat

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E miez de toamnă

E miez de toamnă în calendar,
Fierbe vinul în butoaie.
Şi din cer iar şi iar
Cad stropi reci mărunţi de ploaie.

E miez de toamnă în calendar.
Şi vântul bate ba mai încet, ba mai tare
Cad frunzele de pe copaci,
Cum se rup filele din calendare.

E miez de toamnă în calendar,
Dar se mai aud cum păsările cântă
Şi crizantemele au înflorit iar,
Toamna seamănă cu o mamă blândă.

E miez de toamnă în calendar
Şi fierbe vinul în butoaie.
Pentru fiecare gospodar,
Toamna este o bucurie mare!

poezie de Vladimir Potlog (4 octombrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă

A mai trecut o toamnă după toamnă
Şi tot aşa vreo zece ani la rând
De mult n-ai mai văzut zăpadă doamnă
Vezi zi şi noapte frunzele căzând.

Prin parc trec paşi nepăsători şi toate
Îmi par desprinse parcă din trecut
A mai trecut o toamnă şi-ncă-o toamnă
Deşi ninsoare-n barbă aş fi vrut.

Aş vrea din urmă moartea să ne-ajungă
Dar vom trăi bătrâni, la infinit
Aceeaşi viaţă nepermis de lungă
Aceeaşi toamnă fără de sfârşit.

poezie de Mihail Mataringa (3 mai 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia Toamnă e una specială. Te rog să-mi dai voie s-o includ într-o culegere antologică pe care o am ca [...] | Citeşte tot comentariul