ion d. butnaru

Hamlet cel bătrân

Precum şi domniile voastre
îl ştiam doar pe Hamlet cel tânăr
veşnic tânăr
dar – mare surpriză! – îl întâlnesc pe
Hamlet îmbătrânit
mai bătrân şi mai neputincios chiar decât Lear
din Lumea Shakespeare.
"La ce te gândeşti?" îl întreb.
"A fi sau a nu fi?" îmi răspunde Hamlet
cel bătrân
precum veacuri în urmă
răspundea
întrebând
Hamlet cel tânăr.

poezie de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impresii - lui Leo Butnaru

Alb de cântec
Poetul a alunecat
În privirea lui,
Făcuse neobosit
Transplant de sânge
Pe-a noastră limbă.

Până şi
Privirea lui Dumnezeu
Mirată
Plutea
Peste nu ştiu care mal
Al Prutului.

Mi-a făcut impresia
Că-şi găsise sensul,
Dumnezeu îşi găsise sensul,
Punând poetului
În suflet semn:
Un pumn de întrebări,

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion la mare

Ion, la mare-n sezon,
O cunoaşte, curte-i face
Şi o-ntreabă ce i-ar place:
- Să fii Johny, nu Ion!

epigramă de Viorica Panaitescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorul Ion Scarlat, originar din comuna Troianu (fost Belitori), judeţul Teleorman, a publicat o carte "restituind" creaţia poetului şi epigramistului Ion Pena (1911-1944): "Ion Pena - Scrieri", Bucureşti, Editura Printech, 2011

Ion şi Ion din Belitori
Cu eticheta "scriitori",
Pena – perceptor de soi,
Scarlat ne dă... pielea înapoi.

epigramă de Mihai-Athanasie Petrescu
Adăugat de Nicolae Dărăbanţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion: Ce faci?
Gheorghe: Aştept.
Ion: Ce aştepţi?
Gheorghe: Mintea de pe urmă.
Ion: Degeaba aştepţi, numai ce a trecut pe aici.

replici de Valentin Chilat Cornaci
Adăugat de Valentin Chilat Cornaci
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion: Gheorghe, câte cămăşi aveai pe timpul lui Ceauşescu?
Gheroghe: Două.
Ion: Din ce?
Gheroghe: Din mătase.
Ion: Şi acum câte ai?
Gheroghe: Una.
Ion: Din ce?
Gheroghe: Din alea două.

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coja, Ion

Un val de mare sculptat, umblă prin Bucureşti şi se numeşte Ion Coja. Uneori, de foarte puţine ori, când se apucă să cioplească destine din lutul pe care-l fură stepei, marea dă la iveală vlăjgani ca Ion Coja, care nu imploră niciodată pe nimeni, ci-şi smulg singuri, hotărîţi şi lucizi, bucuriile şi durerea din întâmplările ce alcătuiesc o viaţă de om. Ion Coja aparţine mării ca şi luna, corabia lui de nuntă. Îl respect şi mi-e drag ca o scuturare de meri...!

definiţie celebră de Fănuş Neagu
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion şi păsările

În ograda lui, Ion
Creşte păsări de tot felu'
Printre care şi-un clapon
Care-şi plânge cocoşelu'.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui beţiv

E peltic Ion beţivul
Şi cu greu poate să lege
Două vorbe - dar cu vinul
De minune se 'nţelege.

epigramă de Ion Pena din Scrieri (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Ion"

Romanul "Ion" de Liviu Rebreanu este primul roman obiectiv românesc.

definiţie de Eugen Simion (23 octombrie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!