elibera

Femeie

Când frumuşica doamnă cade victimă propriei prostii
Şi descoperă mult prea târziu că bărbaţii-înşeală,
Ce vrăji o mai pot elibera din ceţuri şi melancolii?
Ce arte-i pot spăla lacrimile şi-a inimii acreală?

Singura soluţie care-i rămâne de-a-şi acoperi vina,
De-a ascunde de ochii lumii-acea ruşine,-acea ocară,
De-a-l face pe iubit să-şi înghită cu tot cu sâmbure măslina
Şi să-şi smulgă îndurerat inima din piept este... să moară.

poezie de Oliver Goldsmith, 1728-1774, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie înecată

El îmi va fi viitorul temnicer,
Cel care mă va elibera din strânsoarea
Cătuşelor fragile ca mugurii în luna lui prier,
Pentru ca apoi să învolbureze marea.

El îmi va fi dascăl, cel care cu nobleţe
Va striga "Capul sus, nu-ţi fie frică"
Unei creaturi plângăreţe
Dintr-o peşteră cu pereţi de sticlă.

Dar el îmi va fi adevăratul frate,
Cel ale cărui batjocuri în dezinvolt plonjeu
Se-avântă şi se sufocă disperate
În bălăriile părului meu.

poezie de Elinor Morton Wylie, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

pe vremuri
mi-era teamă
să spun
ce-mi doresc

nu ştiam că
imitaţia dragostei
urma
să mă sălăşluiască

nici nu am învăţat
în cărţile despre tragedii
că lacrimile
pot sufoca mai mult
decât persoanele
care te sugrumă
cu ochii închişi

ce bine
era dacă

[...] Citeşte tot

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delfin

Şi dacă-atunci te-aş fi putut privi,
aş fi văzut lucirea vinovată
a ochilor ce mi-au plăcut odată,
dar au uitat de mine într-o zi...

Iar dacă mai citesc tot ce îmi scrii,
e doar un obicei şi-o aşteptare
a unui adevăr ce, poate, doare,
dar îl prefer, şi-ar trebui să ştii.

Acum, pe-un ţărm îndepărtat, străin,
cu gândurile-n valuri zbuciumate,
zbătându-se în salturi de delfin,

aştept o clipă de sinceritate
ce m-ar elibera de greul chin
al sufletului ce-i doar... jumătate.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delfin

Şi dacă-atunci te-aş fi putut privi,
aş fi văzut lucirea vinovată
a ochilor ce mi-au plăcut odată,
dar au uitat de mine într-o zi...

Iar dacă mai citesc tot ce îmi scrii,
e doar un obicei şi-o aşteptare
a unui adevăr ce, poate, doare,
dar îl prefer, şi-ar trebui să ştii.

Acum, pe-un ţărm îndepărtat, străin,
cu gândurile-n valuri zbuciumate,
zbătându-se în salturi de delfin,

aştept o clipă de sinceritate
ce m-ar elibera de greul chin
al sufletului ce-i doar... jumătate.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care ascultă

Eram copil în zilele când trebuia să ascult –
bătrânii şedeau în jurul vetrei
balansând presupusele lor păcate spre
ziua sfârşitului, când un
salvator crucificat îi va elibera de ele –

Pisica torcea, focul ardea, hornul vâjâia,
cineva bătea ritmul cu toiagul şi îngâna un cântec trist
despre fecioara care a călcat pe o felie de pâine.
Gurile ştirbe-ale toamnei povesteau
despre seminţele leproase ale mlaştinii şi
despre floarea amară a secarei cornute.
Îngheţ lângă vatra copilăriei.

poezie de Harry Martinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi nevăzute

Ne-am născut cu aripi nevăzute
De viaţa e grea ne putem elibera
Cu vise şi puteri nebănuite
Simţiri cereşti ce nu putem elimina

Gândul cu care putem zbura
Sufletul cu aripi poate iubi
Mirosul de el ne putem ajuta
Inima cu care putem suferi

Din suflet de înger zămisliţi
Înzestraţi cu dulcele grai
De la naştere suntem iubiţi
Omule pe toate tu le ai

Călătorim cu aripile gândul
Ajungem în locuri neumblate
Împliniri cu aripile curajului
Din aripile visului la realitate

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape de Maelström

o bărcuţă de pescuit-mi pluteşte în ureche,
cu obiceiul său de a se elibera de balastru în larg,
est-vest, sud-nord, dar tot pe loc ancorează,
nici măcar în port.

surdă în faţa taifunului,
anunţat prin toate staţiile,
oarbă de rugină, cu steagurile încercănate.

est-vest, sud-nord, ţinută în polonic,
un ombilic de amintiri tot dă peste cap
motoarele. mateloţii ordonaţi fac pe rând
revolte, ba zac leşinaţi de ploi,
cu peştii prinşi în sac.

Iar hornul navei mici zdruncină toată marea,
mai e puţin, mareea care vrea să vină o va
aduce, în sfârşit, la ţărm.

poezie de Virgiliu-Andrei State
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duminica se auzea tot mai trist

aş renunţa la mesele lungi
la care oamenii stau faţă în faţă
vorbind despre motoare defecte,
scutece, pastile, diete, colivii
vidul cumplit din platou
"strange fruit" cânta billie holiday
şi duminica se auzea tot mai trist
mâine va fi mai simplu
dar acum simţim cum nisipul fin
se prelinge nestatornic în palmă
mâine nu ne vom gândi la nimic
dar până atunci unde păstrăm
o pasăre stranie şi incomodă
încât, dacă o vom elibera
să ne urască pentru totdeauna?

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt liber să visez că sunt liber

precum o gâză prinsă-n lumină
(nu voi şti niciodată dacă era dispusă să ardă)
...............................
poate nici Isus nu era pregătit de crucificare
...............................
doar din când în când rătăciţii mai împart speranţa
ereticii doar vin şi pleacă ca la un job regulat
nu ca o scuză pentru cine ştie ce războaie
doar aşa ca să nu moară de plictiseală
între două veşnicii
iar eu îmi strig dorul de primăvară prin tine
ca să uit de toate zăpezile acestea cenuşii
ca şi cum doar împreună putem elibera fulgii
din strânsoarea gravitaţiei

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!