datorita

Îmi place natura toamnei

Poezia ei plină de culori,
aromele ei picante,
adierea ei caldă şi liniştitoare
aduc mângâiere sufletului nostru.
Ar trebui să ne confruntăm
cu toamna vieţii noastre
ca şi copacii,
care pierd frunze,
rezistă frigului,
dar înăuntru rămân în viaţă.
Pentru că datorită lor trăim,
iar ei se vor întoarce la viaţă...

poezie de Eugenia Calancea (7 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

M-ai rânduit printre învinşi.
Simt că nu-mi este dat nici sa înving
şi nici să ies din luptă.
Mă voi cufunda în abis, ca să-i ating limitele.
Am să joc jocul înfrângerii mele.
Voi pune în joc tot ceea ce am
şi, când voi fi pierdut totul, voi juca şi fiinţa mea însăşi.
Şi poate că atunci voi fi recucerit totul
datorită totalei mele despuieri.

poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă U.E.

Mulţumim U. E! Să ne trăieşti,
Căci ne faci o viaţă ca-n poveşti,
Paste, zahăr şi ulei, făină,
Mălai pentru mămăligă fină,

Şi pateuri, carne vită, porc,
Doamne, am avut puţin noroc!
Căutam o slujbă să trăim
În condiţii mult mai bune. AMIN!

Oh, U. E. ţi-aduc mărire ţie,
Vers pe face-book, nu doar pe hârtie,
Datorită ţie existăm
Şi atâtea lucruri noi aflăm.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletele oamenilor bătrâni

În trupurile lor uzate, zdrenţuite,
stau sufletele oamenilor bătrâni.
Sunt atât de nefericiţi sărmanii,
atât de apatici datorită vieţii jalnice pe care-o duc.

Cum tremură de teamă că-şi vor pierde-această viaţă...
şi cât de mult o iubesc, acele suflete descumpănite şi contradictorii,
stând – jumătate tragici, jumătate comici –
înăuntrul pielii lor ridate şi jerpelite.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar fi timpul

ca spondiloza, cardiopatia ischemică
aia cu tulburarea miocardică datorită
unui dezechilibru între fluxul de geniu
ce este scăzut în inima mereu
îndrăgostită din motive obiective
diabetul şi alte boli să preia trupul
ajuns la 56 de ani
care scrie poezii testamentare din timp
corpul scuipă câteva semne de slăbiciune
le văd în oglinda care mă atinge pe obraz
zâmbetul este curmat de o durere
de genunchi şi nici n-aş putea să fug

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerc diurn

Cerc diurn -
Cerc descris de aştri
În mişcarea lor aparentă,
Zilnică, în jurul Pământului.
Datorită cuvântului
Şi a poeziilor citite, în speţă,
Am crezut doi ochi albaştri
Că adevărul spun.
Dar nu a fost să fie:
La spate se dădea o bătălie.
Sentimentul de dor e strivit,
Încrederea în om a murit.
În stare de imponderabilitate
Nici nu iubesc, nici nu urăsc,
Nici nu mai caut dreptate
De la cel ce mi-a promis aştri
Zâmbindu-mi cu ochii albaştri.

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iluzii pierdute

nu. modelele nu există.
există momente în care poţi avea acelaşi comportament
datorită stereotipurilor, clişeelor, culturii
dar modelelele nu există.
e doar un alt mod de a te înşela
şi de a crea un bonzai siluindu-ţi sufletul
când Isus a spus "sunteti Dumnezei"
nu a făcut altceva decât să ne insufle curajul de a privi adevărul în faţă
căci fiecare e Dumnezeu în felul său
şi pentru a fi Dumnezeu nu-ţi trebuie modele
e de ajuns să fii tu însuţi
numai că eu... m-am pierdut pe drum..

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbetul tău

Am sapat adanc la radacina unui copac tanar,
si ti-am ascuns acolo zambetul,
Am vrut sa-l pastrez doar pentru mine,
departe de lumea trista si rea,
Dar l-am regasit peste ani si ani,
in mii de frunze aurii,
ce-mi zambeau discret prin razele de soare.
Am inteles atunci ca lumea e mai frumoasa
datorita zambetului tau.
O frunza mi-a atins buzele si doua zambete
s-au contopit pe veci cu padurea.

poezie de Marius Alexandru (22 octombrie 2020)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina ne va veghea

Cred şi voi crede în lumină şi în Dumnezeu
Datorită lui este creaţia şi universul.
Dacă El este peste tot, de ce natura nu ne mai protejează?
De ce terenul alunecă şi apa ne inundă?
De ce pădurile nu mai fac faţă unei planete supraaglomerate?
De ce anii vor zâmbi şi noi vom continua?
Să facem aceleaşi greşeli ce ne duc la pieire?
Dar Mila Sa se va revărsa asupra noastră
Vom evolua şi vom cere iertare Cerului
Lumina ne veghează indiferent de obiceiurile noastre.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un poem despre miracole

De ce oare înregistrările nu se şterg
în clipa-n care cântăreţul moare?
Oh, ştiu că există nişte explicaţii,
însă ele nu mă conving.
Continui să mă mir
când aud mortul cântând.
Privitor la orchestră,
mă aştept ca instrumentele
să tacă, unul câte unul,
pe măsură ce muzicienii sucombă
datorită cancerului sau bolilor de inimă.
Aşa că mai către sfârşit
pun un disc
pe care scrie Amurgul Zeilor
şi tot ce se aude
este sunetul făcut de un bătrân bolnav
care hârşăie cu un arcuş strâmb
de-a curmezişul unei viori dezacordate.

poezie de Alden Nowlan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!