datorie

Gânduri

Pentru a fi fecundă
gândirea mea
are nevoie
de dialog.
Ne având pe nimeni
cu care să dialoghez
discut numai
cu cărţile.
Numai el
îmi ţin trează
gândirea.
Exprimându-mi
gândurile
nu este numai
o plăcere
ci o datorie.

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nietzsche "Antihristul"

Obsedat de măreţie,
Şi-a făcut o datorie
Să slăvească ateismul
Şi să-atace creştinismul.

Al Satanei activist
A pretins că-i "Antihrist";
Astă maximă trufie
L-a condus la nebunie.

Ca o culme-a ironiei
Şi urmare-a nebuniei,
A sfârşit dezastruos,
Pretinzând că e Hristos.

pamflet de George Budoi din Ateismul şi Ateii în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (20 februarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândrie

Ei, da, ce să-i faci! Mi-e foame, mi-e sete,
Ca sunetul umblu prin lumea cea vie.
Nu cunosc mersul pe-ndelete,
nici sărutul pe datorie.
Lacomă sunt. Şi sorb şi-nghit şi zbor
Şi-s mândră că la reveru-mi subţire,
sclipind, mă decorează uneori
rozeta ta de aur, fericire!

poezie de Nina Cassian din Cearta cu haosul, Editura Minerva, Bucureşti, 1993
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi părinte

Datorie de onoare
Rămâne să fii părinte,
Ai pornit pe drumul care
Generos, mergi înainte.

Porţi răspunderea de tată
Ai chemare către faptă
Un model de-nţelepciune
La copii, tu vei rămâne!

Răsfăţaţi nu-i vrei să fie
Ai prins drag a fi părinte!
Nu renunţi la bucurie,
Grija merge înainte,
Una-i dragostea de tată!

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Datorie

Ce-ţi datorez eu ţie, ce datorez
Acelui care m-a iubit nespus, mereu?
Tu nu mi-ai înălţat spiritul în slavă
N-ai dăruit un cântec sufletului meu.

Dar, eu, o, celui pe care l-am iubit
Şi care nu m-a iubit deloc, da, lui
Îi datorez uşa deschisă
Spre grădina cea de vis a raiului!

poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşa cu strugurii geluiţi

Mai am o ţigară după ureche
şi o valiză ticsită cu trenuri şi gări
Pe tavan o muscă se apropie de punctul fix
în care am obosit să privesc vecinătatea.
Din sertare plămânii îmi respiră
scrisori, ziare vechi şi vederi nesemnate.
Încolonarea!
deget... palmă... braţ... colivie!
Următorul!
deget... tarsiene... copac... păpădie!
Acum voi graurilor!
Să trăiţi!
La datorie!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nonsens cu sens

Gărgăriţă, gărgăriţă,
Un şurub cu piuliţă
Să fii om e lucru mare
Am adidaşi în picioare.

Ceapa creşte în grădină
Cioara nu este găină
Şinele sunt paralele
N-avem bani, ci doar belele.

Nu-i nimeni la librărie,
Poţi să bei pe datorie
Oamenii se epilează
O patrulă patrulează.

Aşa e în cap la unii
Lebedele şi păunii
Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz,
Nici nu ştiţi cât mă amuz.

poezie de Octavian Cocoş (26 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Debarcare

Cobor de pe soclul propriei-mi statui
unde mă cocoţaseră rudele marinarilor
căzuţi la datorie (adică morţi de beţi,
aruncaţi peste copastie de un Bacchus cinic)
ating macadamul, îl simt sub tălpi ca nisipul
pe lângă răceala blocului de marmură.
Acropole mă-nfioară din nou şi briza adie,
Şi mă gândesc la Parmenide şi la Platon...
O navă ridică ancora. Pe chei, un mogâldan
Mă-ntreabă: – Te ocupi tot cu trafic de blugi?

parodie de Constantin Ardeleanu, după Simona Grazia-Dima
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 11

Sunt unii care încearcă cu tărie
Să descifreze marile mistere
Crezând c-aceasta e o datorie
Şi se silesc cu întreaga lor putere.
Au spart atomul în bucăţi mărunte
Bolta cerească atent au iscodit-o,
Şi-n Univers au prins să se avânte,
Dar cauza dintâi nu au găsit-o.
Au coborât în mări şi în oceane
S-au avântat pe creste înzăpezite
Au scotocit unghere şi cotloane,
Cu inimile-n piept nefericite.

Şi moartea vine şi le ia trăirea
Şi pierd misterul, care e iubirea.

poezie de Octavian Cocoş (8 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contrabandistul

Urmăreşte-l când scoate pe gură
cuvintele lui umflate – justiţie, democraţie,
fraternitate, libertate, internaţionalism, pace,
pace, pace. Fă-ţi un obicei
în a nu da nici o atenţie
privirii lui voit oneste, vizelor, ştampilelor
semnăturilor lui. Fă-ţi o datorie
în a arăta lumii conţinutul lor
în limpezimea adevărului.

Nimeni, cu asemenea calabalâc de vorbe-n spate,
nu are dreptul să declare ceva...

poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!