damă

Foaie verde, damă blondă

De blonde, slabe, înăltuţe,
Vorbeşte-ntruna lumea rea
Apreciind, cum crede ea,
C-ar fi, pardon, puţin prostuţe
De zvonu-acesta să le cruţe,
Nicio persoană n-ar putea
E ca o moştenire grea,
Ce-apasă bietele mândruţe
Şi totuşi, dezminţire clară,
S-a demonstrat şi nu precară,
Iar lumea-ntreagă s-a mirat
Timp de aproape un deceniu,
De noutatea ce-a urmat:
O blondă, a născut un geniu!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Oarecum sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carmen Meretricis

Se cântă cu talent de orice damă tristă, acompaniată
"d'un acordeoniste", într-un mediu de pierzanie cu
vădită tentă pesimistă
"Cânta gurista beată moartă
În Crucea de Piatră..."

Ispită trăznet, paraşută
Din ceaţa cerului căzută,
Plăcându-i să fie avută
În Crucea de Piatră

Mişto senzaţii poţi s-alegi,
Cu ea toţi se simţea regi,
Poeţii-o trata-n bodegi
În Crucea de Piatră

Aproape goală,-n neglijé,
Cu hoit de vise rele, bre,
De se-nfrupta şi peştele
În Crucea de Piatră

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Romulus Vulpescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul de whist

Soldatul juca whist cu un alt soldat mort.
Doiarii beau din căşti cafea.
Din as un popă îşi făcuse
un cort stingher şi se ruga!
Din dansul ei o damă nouă
punea decarii la buric
valetul se făcea că plouă
dar o privea întors
un pic...
În patru labe toţi pătrarii
mahmuri dintr-un şesar fumau
Trei fraţi cântau ca lăutarii
sau poate doi
niciunul
sau...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă îndrăgostesc

ilegal de data asta
şi-mi vine să mă denunţ
postând un anunţ
pe facebook o fac
am avut un moment
de-mpotrivire ca un slab
de înger ce sunt sub povara
iubirii înmuiate-n ketamină

m-am îndrăgostit ilegal
şi iremediabil mă scufund
într-o melancolie
plină de hidre adăpate-n cerneală
aruncate pe stradă pentru o insolaţie
lângă un pantof roşu
de damă cu tocul cui rupt
plin ochi de fluturi albi

m-am îndrăgostit iremediabil

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet bohem

Tovarăşului meu întru mansardă

Aseară mi-a venit proprietara,
Madame Ecaterine Bobnăut,
Punându-mi în vedere să mă mut,
Că n-am plătit chiria toată vara.

Am opinat că timpul nu-i trecut,
Că dacă scriu romanul "Donna Clara",
O să mă proslăvească toată ţara
Din Dorohoi şi până la Sascut.

I-am spus, apoi, că noaptea-i aurită,
Că m-a trădat o damă din elită
Şi a fugit c-un prinţ din Slobozia;

Şi-am plâns pe-altarul dragostei defuncte,
Şi m-a îmbrăţişat şi... puncte... puncte...
Şi m-a convins că mi-am plătit chiria.

sonet epigramatic de Ion Pribeagu din Picante
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mat

Pari nestrunit, tu cal de cal,
Gonind sălbatec prin Deltă
Spre-o linie de sosire
Mai degrabă
Inexistentă

Poate calul de alb
Să-ţi încetineze galopul
Să-ţi dea o mână de ovăz
Şi ţesălându-te
Să îţi aprindă focul

Poate calul de negru
Să-ţi sară în faţă pe două copite
Să-ţi curme-ntr-un fel rătăcirea
Şi-apoi, disperat,
Să ne jucăm de-a iubirea

Da, regele alb e învins
De-o damă neagră rapace

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Ramona Mihaela Opriş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fandositei - Parodie după "Primăverii" de Şt.O.Iosif

O, tu, cea mai fiţoasă dintre dame,
Ce-ţi fluturi mândră, formele nurlii,
Pe toţi bărbaţii lumii-i vezi zurlii
Şi mult prea boi, la caru-ţi să se-nhame!

Cam des îi schimbi, de parcă-s pălării,
Te risipeşti, sărind din floare-n floare,
Dar anii trec, vei fi în renovare
Şi o să zaci cu dosu-n bălării!

Prea mult hormonii tăi se ambalară
Şi-ajuns-ai doar o damă de consum,
În timp ce toţi iubiţi-ţi se-nsurară.

Şi cănd vei fi curând sexagenară,
Cu plasmă şi cămin în livingrum,
Nici Scaraoţchi n-o să te mai ceară!

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serial de primăvară

Ramuri în verde.
Crengi în lăstar.
"Ra"ze în dezmierde...
Florile-n dar.

Cer în albastre
arome în simţ.
Muguri în glastre.
Inimă-n zimţ.

Spirit... în joc
vânt în zefir.
Pui... în boboc
sânge-n delir.

Iris în cald.
Buze în zâmbet...
Dorul în fald.
Dragoste-n zumzet.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 aprilie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere la patru ace

Cuvântul ăsta mi-e prea mic
tăcerea însă-i mult prea mare
şi-mi pişcă fruntea câte-un pic
noaptea când vine la culcare

Tăcerea asta-i mult prea mare
se-ntinde vai ca şi o lepră
habar nu am dacă şi doare
destul că unii-o cred celebră

Se-ntinde vai ca şi o lepră
şi-mi strânge viaţa câte-un pic
păi concurez la ultima tenebră
destin din ce în ce mai mic

Tăcerea-i însă foarte tare
ca orice damă de onoare

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (19 noiembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

A doua zi

Cu câte-o floare, câte-o damă,
Cu câte-un foc ori un absint,
Te mai distrezi din timp în timp,
Jucându-ţi rolul într-o dramă.

Pe frig, în verde irizează
Absintu-un suflet afumat.
Iar florile ce i le-ai dat
În iarnă, dulce-l parfumează.

Apoi sărutu-l nu-ţi mai place,
Doar a durat un anotimp.
Şi vin trădări, şi trece-un timp,
Şi-amorul singur se desface.

Arzi flori, scrisori, şi vine rândul
Să-ţi dai şi ţie însuţi foc.
Rămâi - când scapi, când ai noroc -
Doar cu sughiţul, cu absintul.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Charles Cros din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!