Poezii despre craita, pagina 2
Amintiri dintr-o frunză de mesteacăn
diminețile în care
cerul era adânc
și toate în jur fremătau
brazii gărgărițele
iarba vrăbiile
câinele rex
avioanele zburau înspre mozambic
o țară îndepărtată cu palmieri
prietenii mă strigau din fața blocului
să ies la joacă
mâncam înghețată de vanilie
cea mai bună din lume
tovarășa învățătoare mă lăuda
în fiecare zi
țin minte cum am desenat
un buchet de lăcrămioare
perfect
seara mirosea a liliac și bujori
[...] Citește tot
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învățători
- poezii despre țânțari
- poezii despre întuneric
- poezii despre vrăbii
- poezii despre viață
- poezii despre tată
- poezii despre superlative
- poezii despre seară
- poezii despre promisiuni
Cântec trecut
Ți-ai prins în palme pletele de aur
Și fir cu fir le-ai pieptănat, agale,
Le-ai destrămat, le-ai strâns ca pe-un tezaur,
Iar soarele, oprindu-se în cale,
Și-a aruncat un buchețel de raze
Ce și-a pierdut lucirea sidefată
Și-a poposit--căutător de oaze--
Ca să-ți sărute chipul de agată.
Iar tu, tremurătoare, împletit-ai
Cu razele aprinse-a ta cosiță
Și-n focul lor, furată, învelit-ai
Aurul tot, făcându-l cununiță.
Și-atâta tot! Ai râs, apoi, și iară
Te-ai afundat în visurile-n care
Ți s-a topit a vieții primăvară,
Crăiță dulce cu petale-amare!
[...] Citește tot
poezie clasică de Nicolae Martinescu din revista "Marea noastră" (1928)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râs
- poezii despre păr
- poezii despre aur
- poezii despre îngeri
- poezii despre virginitate
- poezii despre trecut
- poezii despre tezaur
- poezii despre sărut
Minciuna ca raspuns
Dacă soarele se ascunde dincolo de nori
Iar trupul tău simte răceala nopții,
E timpul să trimiți CHEMAREA
Desigur iubita te-a lăsat, prea mult singur!
O să mă întrebi, poate, de ce?
Iar eu, sincer să fiu, nu știu decât atât
E timpul să primești
CHEMAREA.
Sigur, totul ar fi trist fără ea! ***
De ce minciuna ne acoperă gura uneori?
De ce trupul ei lung aduce cu sine câteodată bucurie, alteori tristețe?
Și totuși, de multe ori, o așteptăm nerăbdători.
Până și tu, singurule, o aștepți.
Iar ea, vine dacă o chemi,
Vine să-ți țină de urât noaptea, ziua,
Tu, doar trebuie să trimiți... CHEMAREA!
Iar ea vine, cu părul ud și despletit,
mirosind a flori de câmp și a lămâiță,
Vine, să-ți sărute buzele nerăbdătoare
Cu inocența unui copil și blândețea unei maici.
[...] Citește tot
poezie de Crăița Moroieni
Adăugat de Crăița Moroieni
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre noapte, poezii despre iubire, poezii despre gură, poezii despre timp, poezii despre sinceritate, poezii despre porturi sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Carmen Meretricis
Se cântă cu talent de orice damă tristă, acompaniată
"d'un acordeoniste", într-un mediu de pierzanie cu
vădită tentă pesimistă
"Cânta gurista beată moartă
În Crucea de Piatră..."
Ispită trăznet, parașută
Din ceața cerului căzută,
Plăcându-i să fie avută
În Crucea de Piatră
Mișto senzații poți s-alegi,
Cu ea toți se simțea regi,
Poeții-o trata-n bodegi
În Crucea de Piatră
Aproape goală,-n neglijé,
Cu hoit de vise rele, bre,
De se-nfrupta și peștele
În Crucea de Piatră
[...] Citește tot
parodie de Constantin Ardeleanu, după Romulus Vulpescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre muzică, poezii despre visare, poezii despre talent, poezii despre sâni, poezii despre soț, poezii despre prezent sau poezii despre plăcere
Joc autumnal
Litieră-și făcu toamna din frunzișul ruginit
Și din crengile uscate două osii și-a cioplit;
Patru nuci îmbătrânite, costelive, făcu roți
Și-a strigat în crâng și codru ca să vină cucii toți.
Dar grăbiți cum sunt din fire, când îi chemi ca să lucreze
Dânșii n-au voit pe umeri hamurile vechi s-așeze;
Ci-ncepură-a face mofturi, că se vor mânji pe pene,
Hamurile-s șubrezite... Dar ce-i drept, le era lene...
Și porniră-atunci să sufle vânturile nevăzute
Focuri ce-au pălit a ierbii plete. Mute
Au rămas și crânguri și câmpii pustii și ape,
Îngroziți fugiră cerbii ce veneau să se adape.
Iar căruțul roșu-galben, vuind, începu să fugă.
Speriați au fugit cucii. Și sucit ca o zvârlugă,
Vântul fură din grădină ultima crăiță vie
Și fugi cu dânsa-n brațe, simbol dragostei să-i fie.
[...] Citește tot
poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur (2002)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre păduri, poezii despre negru, poezii despre frunze, poezii despre foc, poezii despre crengi, poezii despre văi sau poezii despre vinovăție