Poezii despre cometă, pagina 2
Reverberații
unele tremurături
albitele
umbritele
'negritele
orc la van Gogh
se liniază cerul
se liniază holda
ușile luminilor
orbirea trezitoare
orc la van Gogh
ieșirea pionilor
frica de rege
jocul de-a lumina
bestiei ce adoarme
între orbimea diaristică
și marea cometă terestră
unele tremurături
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre somn, poezii despre monarhie, poezii despre jocuri, poezii despre frică sau poezii despre comete
Omul pion
Zece zile te-am urmărit, de pe calul meu alb, cu biciul pe crupă.
Am studiat corpul tău în toate pozițiile; am văzut că
ai pumni mici, așa cum îmi plac
și în a zecea zi te-am călcat pe picior și am zis:
- Ah, bună, nu te-am văzut!
După încă zece zile, grație biciului, ai adormit îngrozită
că te voi alunga. Te-ai sculat și m-ai călcat în picioare.
După trei zile ai obosit.
Ți-am dat apă și ceva să mănânci și ai adormit la loc fericită.
Mai mult, am jurat că voi ieși cu tine la bal.
Atunci ți-ai scos din cutie pantoful tău de cristal și ai zis:
- Îți amintești, trebuia să avem un copil!?!
M-am simțit ca un pion, ca un infractor care nu se lasă prins.
Numai prin somn spuneai adevărul, cu tandrețe și ură:
- Tu ești pe cerul meu o cometă!
- Tu ești pe cerul meu o cometă! mă convingeam eu cu franchețe trei zile la rând.
[...] Citește tot
poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre picioare
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre sinceritate
- poezii despre poezie
- poezii despre groază
- poezii despre frumusețe
Pelerin
Un călător la propriu
Spre destinație platonică
Pe traseu premonitoriu
Reper stelele și aștrii
Printre fante de lumină
Ideea de pelerinaj
Persistă în mentalul său
Ca o cometă expresivă
Specifică dorului de ducă
Cu elan de promenadă
Mai departe și mai sus
În spațiul plin de taine
Printre galaxii superbe
Propulsat în eternitate
De iubirea fără margini
Din eonul ființelor divine.
poezie de David Boia
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre pelerinaj, poezii despre stele, poezii despre iubire, poezii despre dor sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Inima mea nu e completă
Sunt ca o cometă,
Bucată ruptă dintr-o stea,
Inima mea nu e completă
Dacă tu lipsești din ea.
Aș vrea să intru-n atmosferă
Să iau foc și să mă sfarm,
Căci iubirea efemeră
A plecat cu al ei șarm.
Și fărâmele-mi să cadă
În pustiul din deșert,
Nimeni să nu mi le vadă,
M-ai iubit? Nu este cert!...
poezie de Răzvan Isac (2 octombrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre foc, poezii despre deșert sau poezii despre atmosferă
Inutile
Și rochii și pantofi
și zarvă
și final de adolescență
și tu pauză
nicăieri
în noaptea
cea mai plină de stele
pe care voiam
să ți-o dăruiesc.
Aș fi avut voie
în clipa aia astrală
să-ți spun
cât de mult te iubesc.
Inutile toate poveștile
de-a stânga
și de-a dreapta inimii mele
de atâta visare
am ajuns fără tine
cometă
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Marieta Secu
Adăugat de Deea_deea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre superlative, poezii despre sfârșit, poezii despre rochii sau poezii despre noapte
Balada neîncolțită
Sta și bea între gânduri vii,
la un chef sub frunze joase
Rădăcini încolăcite
oasele-i legau de oase.
Rezemat stătea-ntr-un cot
de râu nesecat și rece
Un țipar i-era sprânceană
degete, țipari vreo zece.
Cu o mână sprijinită
pe-un căpăstru de cometă,
se lăsa să facă parte
chiar el însuși din planetă
Sta și bea, izvor invers
cerurile câte șapte,
îmbrăcat în iarbă verde
și încins la brâu c-un șarpe.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre șerpi
- poezii despre verde
- poezii despre sprâncene
- poezii despre râuri
- poezii despre planete
- poezii despre gânduri
- poezii despre frunze
- poezii despre degete
Un fel de revelație
Cu bucuria mă voi însoți
liber voi fi să cânt
pricesnele serii,
primăvara se va trezi
din somn.
Într-o dimineață țesută de ape
cu părul pe moațe
descrețind frunți,
am limba dezlegată de cuvinte.
De se vor înfrăți zilele între ele
nopțile se vor îngrădi,
să umilească pe cineva,
va fi un fel de revelație.
Dragostea mea decojită
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre păr, poezii despre primăvară sau poezii despre libertate
Unealta
De-aș fi mereu precum o stea
Și-o strălucire de-aș avea
Cometă ca să trec în zbor
Să dau lumină tuturor.
Când marea plânge sacadat
Și codrii cântă neîncetat
Aș revărsa din mult prea plin
Secunda vie de divin.
O lacrimă din cer căzută
Un zâmbet de mirare mută
Se-așterne frunza ruginie
În suflet, ce melancolie!
Aș bucura întreg pământul
Duios să-mi fie tot cuvântul
Cu drag să fiu acum, mereu,
Unealtă a lui Dumnezeu.
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre zâmbet, poezii despre suflet, poezii despre secunde, poezii despre religie, poezii despre păduri, poezii despre plâns sau poezii despre muzică
Ajun de mâine 8
pe umbre trece clipa de nălucă
și e-n a fi un vicleșug de mere...
pe calea apei lacrima îți piere
în ochii tăi mirare să aducă.
se tot prelinge-n șoapta ta tăcere
de oameni și de lutul lor uitucă
în șoapte ai un dor divin de ducă
femeie-n frumusețe îmbiere...
ți-e strălucirea inimii cometă
ce urma-și lasă-n imn, sub labirint,
eternitate-n nuntă incompletă.
pe strada îngerilor mâine-alint
îți stingi tristețea, de senin poetă,
cobori din setea vorbei, de argint...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Piranhna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre viitor, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre ochi, poezii despre nuntă, poezii despre mere sau poezii despre lut
Elegia întâia
Închinată lui Dedal, întemeietorul
vestitului neam de artiști, al dedalizilor
I
El începe cu sine și sfârșește
cu sine.
Nu-l vestește nici o aură, nu-l
urmează nici o coadă de cometă.
Din el nu străbate-n afară
nimic; de aceea nu are chip
și nici formă. Ar semăna întrucâtva
cu sfera,
care are cel mai mult trup
învelit cu cea mai strâmtă piele
cu putință. Dar el nu are nici măcar
atâta piele cât sfera.
El este înlăuntrul desăvârșit,
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din Elegii (Cina cea de taină) (1966)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre perfecțiune, poezii despre mișcare, poezii despre limite, poezii despre istorie, poezii despre femei și bărbați sau poezii despre femei