ceai.

Unui amic de pahar

De-o lună zace la gripaţi
Şi doar cu ceai îşi duce-amarul;
Amicii sunt îngrijoraţi,
Dar mai cu seamă cârciumarul.

epigramă de Nicolae Nicolae din revista "Lumea epigramei", nr. 7 (2012)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema noastră este că bem mult prea mult ceai. Văd în acest lucru răzbunarea lentă a Orientului, care a deviat Fluviul Galben pe gâtul nostru.

citat din J.B. Priestley
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hotărâre crucială

M-am jurat că n-oi mai bea,
Măi nevastă, să te bucuri!
Nu mai pun pe limba mea:
Apă, ceai, sifon sau sucuri!...

epigramă de Nelu Pochea din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara când are să joace, îşi aduce fiecare actriţă slujnica, s-o aibă de ajutor la costumat — mai coase ici, mai prinde-mă dincoace, ori du-te de-mi adu un ceai, sau cere de la cineva o ţigară şcl.

începutul de la Din carnetul unui vechi sufleur, Nenorocirea unei regine de Ion Luca Caragiale (1872)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă încercaţi să găsiţi cuvântul "ceai" în prima carte de bucate care vă cade în mână, probabil veţi constata că nu apare menţionat; sau, cel mult veţi găsi câteva rânduri cu indicaţii incomplete care nu vă lămuresc asupra celor mai importante aspecte.

George Orwell în O ceaşcă perfectă de ceai (1946), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un pitic

Un pitic cu nasul mare
Şi cu barba de un cot,
Ajutat de-al său nepot,
Mestecă-n oala cea mare.

Îşi ajută soţioara,
C-a alunecat pe scara
Care duce drept în vie,
Pe o frunză aurie.

Şi este cam bolnăvioară,
Bea doar ceai de lăcrămioară.
Şi mânuţa e legată
Cu o frunză de salată.

poezie de Luiza Oana Grosu
Adăugat de Sanddy
Comentează! | Votează! | Copiază!

În urbea cu plopii ca varga

În urbea cu plopii ca varga
Vom face iubito popas
Trăsura la scară şi targa
Vesel hangiul, la el am rămas

Pe seară vom trece prin piaţă
După naramze, ziare şi-un ceai
La fel cum ne ia soarta din viaţă
Galopul nebunilor cai

Să nu te surprindă o urbe
Cu aerul ei sobru, vetust
Plimbarea pe străzile curbe,
Muzeul cu patul lui Procust

Dughene deschise din zori
Obloanele trase la şapte
Trepăduşi pomădaţi cu unsori,
Jupânesele care vând lapte

poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Swana: Asta se poartă anul ăsta la Moscova?
Ninotchka: Nu, astea sunt de anul trecut, doamnă.
Swana: Nu e minunat? Te poţi înşela în privinţa noii Rusii. Trebuie că e fermecătoare. Mă bucur că s-au îmbunătăţit condiţiile. Presupun că asta poartă muncitorii din fabrici când merg la un ceai dansant.
Ninotchka: Întocmai. Ar fi fost cam jenant să se poarte rochii scurte pe vremea vechii Rusii. Clipirile din gene ale cazacilor deasupra noastră nu se cuvin şi ştiţi foarte bine cum sunt femeile...
Swana: Da, aveţi dreptate referitor la cazaci. Am făcut o mare greşeală lăsându-i să-şi folosească biciurile. Şi aveau arme aşa de eficiente...

replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfânt-Ion

Frunzuliţă chimionu,
Chimionu, anasonu,
Mai dă, doamne,-un Sfânt-Ionu,
Să prăznuim patraonu
Cu Jenică Arionu!
Să mai mergem la fiatru
Să văz doi jandari cât patru!

Că era mare-mbulzeală
De-mi venise ameţeală;
Că Jenică Arionu,
Pasămite-i farmazonu,
A tras la loja de sus
Şi drept în faţă ne-am pus,
La lojă de beletaj,
Unde-i mai mare blamaj!

C-apoi stam şi petreceam
Şi în lojă chef făceam,
La poliţie nici gândeam,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu fumez tot Mărăşeşti

nu buzunăriţi monumentele nu vă bazaţi pe
inflaţia papagalilor pe conformişti pe frâna
măgarului nu refuzaţi prietenia şoriceilor aciuaţi
în sediul consiliului de miniştri din Antarcdida
nu
plângeţi pentru un pumn de cuie
necesar la coşciugul ambasadorului Curhuie nu

aşteptaţi bunul simţ atomic mărinimia şi alte
cucuie
chiar dacă suntem contemporani cu sfârşitul
lumii chiar
dacă lumea este şi nu e

Nu vă rezemaţi de Tinereţea mea nu buzunăriţi şi
ultima statuie
prieteni
sărutaţi frumos
crucea Libertăţii acolo jos
gâdilaţi rădăcina că vine generosul uriaşul,

[...] Citeşte tot

poezie de Dan David (15 iulie 1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!