atentie

Dumnezeu a făcut nava lumii cu mare atenţie

Dumnezeu a făcut nava lumii cu mare atenţie.
Cu infinita măiestrie a unui Atotstăpânitor
I-a întocmit carena şi velatura,
Mai avea de lucru la cârmă
Pentru a-i aduce ultimele îmbunătăţiri.
Stătea în picioare, drept, privindu-Şi mândru opera.
Chiar atunci – în fatidicul moment – cineva I-a cerut ajutorul.
Şi Dumnezeu s-a îndreptat într-acolo.

Iată, nava, vicleană, a profitat de ocazie şi-a şters-o,
Alunecând abilă, fără zgomot, de-a lungul drumurilor.
Şi-astfel, pentru vecie fără cârmă, a început să navige,
S-a lansat în călătorii ridicole,
S-a angajat în ciudate evoluţii,
Făcând viraje – ca şi cum ar un urmări scop serios –
În faţa vânturilor neghioabe.

Şi erau mulţi în cer
Care râdeau de chestia asta.

poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

cântăreşte cu atenţie toate prafurile
trebuie să recunoască că e bătrân
stă la masa grea de stejar necioplit
citeşte câteva foi cu formule vechi
vrea licoare care să-i amintească iubirea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iti multumesc pentru ca... imi multumesti

Iti multumesc pentru ca... imi multumesti,

Atingerea gindului tau ce lumineaza catre mine imi
umple intunericul iubirii ce salasluieste in fiinta mea
cu caldura necesara supravietuirii acelui sentiment de erodare a suferintei
acela care ramine dupa multe altele, placute,
parca prea intens asternut dupa dulceata inimimii trecute,
acela care le insumeaza sau le scade pe toate, ce se termina cu inceputul,
ajungind de unde am plecat parca mai gol si mai avid de comunicare si de iubirea cea de mult apusa
dar intotdeauna cu o experienta a timpului fermecatoare,
trecuta si niciodata regasita intr o noua traire de viata,
in fond avem nevoie de atentie, atentie ce se poate manifesta prin diverse feluri
iar golul ramas se poate umple cu un simplu... multumesc...

Iti multumesc pentru ca... imi multumesti.

poezie de Silviu Petrache (5 august 2010)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărit

Solomonarii
Au deschis o trapă
În spaţiu curbiliniu
Încă din zori
Atenţie mare!
La lumina necreată
Pentru mila lui Dumnezeu
Am strigat
Din răsputeri la ei
Să nu prefaceţi
În ţăndări ziua de azi.

poezie de David Boia (17 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vizita

Te rog, te rog, simte-te ca acasă
Uită-te cu atenţie la toate;
Acesta e un ceainic - o piesă caraghioasă
Chiar să fluiere poate.

Cine toarce? Să-ţi spun la ureche:
Motanul Solomon, el toarce-aşa.
Iar doamna aceea îngândurată, cu flori -
Este soţia mea.

poezie clasică de Konstanty Ildefons Galczynski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul aflat in functia mea

Ascultaţi cu atenţie cuvintele mele.
Unele dintre ele sunt rostite
nu de mine, ci
de omul aflat în funcţia mea.

poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

John Ballard

În vara puterii mele
L-am înjurat pe Dumnezeu, dar el nu mi-a dat nici o atenţie:
La fel de bine aş fi putut înjura stelele.
În timpul ultimei mele boli eram în agonie, dar neschimbat,
Şi l-am înjurat pe Dumnezeu pentru suferinţele mele;
Oricum, nu mi-a dat nici o atenţie,
M-a lăsat de capul meu, cum, de altfel, a făcut-o întotdeauna.
Aş fi putut, la fel, să înjur Edificiul Presbiterian.
Apoi, cum începusem să-mi pierd puterile, m-a cuprins groaza:
Poate îl alungasem pe Dumnezeu cu înjurăturile mele.
Într-o zi Lydia Humphrey mi-a adus un buchet de flori
Şi mi-a trecut prin minte c-aş putea să mă apropii de Dumnezeu,
Aşa că am încercat să mă fac prieten cu El;
Dar la fel de bine aş fi putut încerca să mă împrietenesc cu buchetul.
Acum eram deja aproape de secret,
Pentru că chiar aş fi putut să mă împrietenesc cu buchetul
Aducând tot mai aproape de mine dragostea pentru buchet –
Şi astfel mă apropiasem mult de secret, dar....

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa

Omul n-o ştie
n-o vede,
n-o ia în seamă.
Uneori o cheamă,
sau o blesteamă.
Atunci când devine fior
o scrie,
o cântă,
o poartă
Ca pe propria-i soartă.

Atenţie dar:
Clipa nu este har,
ci e drum
sau hotar!

poezie de Rodica Elena Lupu din Clipa (2004)
Adăugat de Rodica Elena Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul nopţilor de vară

lasă în urmă
o dâră de parfum.

dacă te uiţi cu atenţie
la ea
este imposibil să nu vezi umărul
îngreunat de geanta medie
second hand
plină cu hârtiile mototolite
pe care şi-a scris
până de curând
insomniile.

ce parfum persistent!
pot să jur
că lacrimile ei au gust
de celuloză.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru amantul meu care se întoarce la nevastă-sa (fragment)

Ea e toată acolo.
A fost topită cu mare atenţie numai pentru tine,
iar forma i-a fost turnată încă de când erai copil,
turnată din cele o sută de vârste ale tale favorite.

poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!