ata

jurnal

Jurnal: oglindă cusută cu aţă albă.

definiţie aforistică de Costel Zăgan din Inventeme (25 mai 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărţişor

Ghiocel de catifea
Cu petale de aba
Şi aţă de pe mosor –
Mărţişor.

Îngeraşii de rubin
Cu beteală prinsă-n clin
Cântă-n cor –
Mărţişor.

poezie de Camelia Opriţa din cartea Broderii cu poezii pentru copii (2020)
Adăugat de Teodora Marinescu - Realitatea Plus Precedentement
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hiro logos...

Ca un străin trecu-i prin viaţă, deşi mă ştie-o lume-ntreagă,
de parc-aş fi legat cu-o aţă de alta care mă dezleagă

de firi ce se-ntretaie-n mine (turnate de destin de-a valma),
la rău şi, rareori, la bine - cu linii ce-mi sugrumă palma...

Şi mai străin trecu-i prin lume, ţinând în palme viaţa-ntreagă,
având şi chip, având şi nume – "ego" în stare să-nţeleagă

că zace permanent şi-n sine, şi-n absoluta armonie,
cu altă lume care vine din alt noian de veşnicie.

Ca Fiul Său trecu-i prin toate, fiind şi chip şi-asemănare
cu Tatăl Nostru şi, prea poate, cu cea mai Sfântă din Fecioare.

ca El la El mă voi întoarce, precum e scris în legea firii,
- din alt fuior alt fus va toarce din mine aţa mântuirii...

poezie de Iurie Osoianu (12 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un iepuraş de catifea foarte drăgălaş. Era dolofan şi pufos, exact aşa cum trebuie să fie un iepure; avea blăniţă cu pete albe şi maronii, mustăţi adevărate din aţă şi urechile sale erau căptuşite cu satin roz.

începutul de la Iepuraşul de catifea de Margery Williams
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şomerul

Greu câştig, din când în când…
Viaţa mi-i pe-un fir de aţă –
Când mă simt mereu flămând,
Sunt sătul… de-astfel de viaţă!

epigramă de Petru Cărare din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Musafirul

Un păianjen mi se lasă
Din tavan, pe fir, pe masă,
Şi se-ntoarce iar pe fir.
- " O să ai un musafir ",
Mi-a prezis bucătăreasa.
Pe cînd el îşi ţese plasa,
Suind de-andaratele,
S-au adus bucatele.
Musafirul e de faţă,
Că jucînd mereu pe aţă,
Se desprinde, se agaţă
Şi-nnodînd să nu şi-o rupă,
Ţi-a căzut de sus în supă.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu am dat de un măr fermecat, în care te poţi plimba în lung şi-n lat. Toată lumea a-ncăput aici, colorată ca pentru pitici. Izvoarele şi fluviile, pe care le avem, se află-n el, făcute ghem. Tragi de o aţă mai albastră şi, când colo, pe ea, vezi că scrie "Dunărea". Munţii se află şi ei la locul lor, spre cer ca un deget arătător.

Marin Sorescu în Unde fugim de-acasă?
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştii mata cum îi ştiam orice lucruşor, orice carte, orice fleac? El îmi spunea că-s miraculoasă, că se teme de mine. Şi acum le ştiu pe toate cum erau. Şi dacă, prin imposibil, s-ar întoarce toate la locul lor şi peste zece ani aş şti unde să găsesc un capăt de aţă!

Otilia Cazimir în Confesiunile Otiliei Cazimir, la nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisori iubite

Scrisori păstrate de demult...
În liniştită zi cu soare –
Cu fruntea-n mâini mă plec s-ascult
Tăcerea voastră vorbitoare.

Ce fericit eram odată,
Şi cât sunt ostenit de drum!
Dar ea, pe unde-o fi acum?
Ce s-a făcut frumoasa fată?...

Că ne-am iubit ca doi nebuni,
Iar astăzi nu mai am în faţă
Decât un maldăr de minciuni
Legate cu un fir de aţă.

citat celebru din George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amor moştenit de Dor

Să-ţi fie dor de cineva,
Încât să nu mai ştii de tine,
Să te gândeşti altundeva
Decât unde un cap te ţine.

Un cap de aţă, ca o zestre
Pe care n-ai mai da doi bani,
De ţi s-ar face la ferestre
Un semn, visat de-amar de ani.

Ce dulce vis, ce interzis
Amor, moştenitor, ce dor!

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (8 decembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!