alice munro

Caleidoscop

M-am înserat la gustul făcliilor
foc de lemn
curs în lanuri de fum

tei sculptaţi cu vârf de parfum
fac boltă
în cuburi imense de gheaţă

m-am vânat cu clipe de viaţă
în somnul glonţului
aleg să fiu pradă. alerg.

poezie de Alice Diana Boboc
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albina împuşcată

Am împuşcat o albinâ cu un salcâm
înflorit
cu alice albe de câmp
şi culmea e că...
m-am nimerit!
Acum stau şi mă priveşte
cum bâzâi şi îmi vorbeşte şoptit
întinsă pe spate
despre mers şi cer şi despre
mai ales despre
ce-am simţit!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă

Învaţă-mă uitarea -
dorinţă de şoaptă printre secunde
înveleşte-mă şi priveşte-mă dând visele la o parte
de amintire
Visele nu-s altceva decât oglinzi care nu se sparg
ci doar curg în trecut
când ne trezim în noi
Alerg spre aer în visul întredeschis în care ştiu că visez
şi spintec cu buzele respiraţia ta

poezie de Alice Diana Boboc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

In ochi

Paşi de abur picură din tavan
e linişte cu trenă de aripi
las cerul să fluture - tremur nevralgic
tors de pisică
fum şi ierni cedate prin testament
zăpada e prinsă de raze de soare
şi îmi creşte odată cu părul
îmi intră în ochi
clipesc des şi mă ustură
nu dispare
îmi prind părul cu agrafe de gheaţă

poezie de Alice Diana Boboc
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îmi voi îmbrăca inima vitează şi pălăria de paie
şi voi pătrunde în vizuina iepurelui, Alice
va fi ultima cădere
în locul pe care ochiul nu-l poate vedea
şi timpul nu-l poate cuprinde
am fost mereu atât de mică
dar nimeni nu a văzut reflexia mea din oglindă
şi câte minuni am străbătut
ca să pot să fiu tu

poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vând pisici

Pisici strălucind de răşină de brad
încuiate in cochillii de melc la umbră de vânt
Sunt trei bucăţi de bumbac care nu se spală
decât cu idei de prosop înmuiat în soare lichid
Vând pisici cu grai de alun,
cu beţişoare parfumate în culcuşul lor
dăruite de gheişe.
Se ghemuiesc în pahar de cer
şi mă privesc cu reproş şi cer mângâiere
le vând şi cer pe ele iubire adevărată
fiindcă ştiu că
nimeni nu mi le-ar putea cumpăra vreodată.

poezie de Alice Diana Boboc
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica

Am obosit de-atâta hărţuit gonacii,
la corn deja se cântă o mazurcă,
în sânge cotele de frică urcă
blestemului nu-i mai fac faţă vracii

Focuri de veghe aprind vânătorii
sau poate-s de triumf, de sărbătoare,
incandescente limbi scânteietoare
orbesc pe creste-abrupte căpriorii

Pe ţeavă, la ordin, ploaie de alice,
foc de artificii, pe-al zilei asfinţit,
atins, în hău s-a aruncat cerbul rănit
nevrând la moarte sa un om complice...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Războiul mut

prin vesta sa antiglonţ
intră totuşi alice de umezeală
din aerul în cascadă din jur
tânărul
nu e un oarecare cetăţean-portocală
totuşi
transpiră sub fapte aşa
din cauza mulţimii de pene de smoală
din dreapta ori din stânga sa:
un simpatic
novice echipat resemnat cu muniţie
de război între sex şi alt sex
sau între sexe aceleaşi
dar mut
diferite-n producerea
de mormoni

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(NE)Antagonic

Învaţă-mă să-mi las penele să alunece
De-a lungul gâtului curbat
Atunci când capul se apleacă sub aripi strânse
Şi se încovoaie sub lumina umbrelor
Arcuită este mlădierea graţiei întoarse în tonuri de alb
Şi suplă este trecerea timpului pe deasupra lebedelor
Privind spre cer în valuri
Aerul este calea şi zborul
Iar văzduhul – tăcere de nori
Învaţă-mă să-mi fiu lebădă
În imaginea fără reflexii a uitării.

poezie de Alice Diana Boboc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poligonul inimii

Ca să vezi!?
Mi-am pus inima pe o piatră la ţintă
am făcut o sută de paşi în spate
am scos o amimtire
am pus căutarea la ochi
şi am tras...
Într-o spargere de secunde
secunda s-a desfăcut!
Am nimerit o lacrimă atârnătoare
un înger întins pe o aripă la soare
o mână cerşind un cuvânt
o alice roditoare de moarte
însă inima asta
nu am nimerit-o nicicum!
Şi bate în piatră şi îi bate timpul cuvenit
şi ca să vezi
să vezi
şi să nu crezi
tot ea în piept
cu piatra m-a nimerit!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!