albina de vasile romanciuc

Vax albina!

Mă avânt în zborul deşăntat
al bondarului în stup
Vax albina!
Elanul tău creator nu mă fura din peisaj Fugi, dulce şi prea fără de folos zăbavă
Şi pe mine mie redă - mă!

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de vis

Astăzi ziua-ntreagă
A tot nins şi-a nins -
Parcă mai aproape
Casele s-au strâns.

A-ngheţat de-acuma
Lacul cel verzui -
Luna patinează
Pe oglinda lui.

Dealul singuratic,
Deşteptat de ger,
Numără în şoaptă
Stelele pe cer.

Iară pomii poartă
Albul iernii strai
Şi visează dulce
Florile de mai.

poezie de Vasile Romanciuc (14 ianuarie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a împiedica lacrima

Floarea se naşte zâmbind,
floarea trăieşte zâmbind,
şi, desigur,
ni se pare de prisos
s-o întrebăm:
de ce eşti tristă?
te doare ceva?
ce s-a întâmplat?

Nici nu ne trece prin gând
că şi frumuseţea
poate avea motive
de suferinţă -
uităm
că şi noi, uneori,
zâmbim luminos
doar pentru a împiedica lacrima
să ajungă în ochi.

poezie de Vasile Romanciuc (1976)
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegia florii din glastra

Ploaia se uita la mine prin geam.
Prin geam
la ploaie ma uit.
Straveziul
E un obstacol temut:
Exista,
Fiind socotit inexistent.
Ma-ncalzesc la calorifer.
Beau apa de la robinet.
Ascult muzica.
Oaspetii ma lauda.
Sint floare cu apartament.
Trista-s:
Ma tine frumoasa si inflorita
Ceea ce usuca omul-
Schimbarea de pamint
La radacina.

poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albina

Priveşti: prin lanurile verzi se pierde
Un fir de vânt şi-o dungă de lăcustă,
Şi ierburile prind ca să-ţi dezmierde
Picioarele şi tivul de la fustă,

Iar o albină gura bujorată
Ţi-o caută în zbor ca pe-un ulei
În care duce mierea adunată
Din florile de câmp, cu truda ei.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albina împuşcată

Am împuşcat o albinâ cu un salcâm
înflorit
cu alice albe de câmp
şi culmea e că...
m-am nimerit!
Acum stau şi mă priveşte
cum bâzâi şi îmi vorbeşte şoptit
întinsă pe spate
despre mers şi cer şi despre
mai ales despre
ce-am simţit!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Propoziţia

Numai Moartea ştie totul
despre noi.
Zilele noastre albe,
zilele noastre negre
sunt mişcări ale condeiului ei.
Nu prea are vocabular
Moartea - iată de ce viaţa noastră
e o propoziţie
atât de scurtă!
O propoziţie
alcătuită mai mult
din părţi de tăcere
decât de părţi de vorbire.
Ce propoziţie,
ce propoziţie înfricoşată -
i se pare mereu
că aude cum vine punctul
şuierând ca un glonte.

poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au! - anatomia criticii (!?)

Au! Au! Au! Au! Au! Au!
Au! Au! Au! Au! Au! Au!
Au! Au! Au! Au! Au! Au!
Au! Au! Au! Au! Au! Au!
Au! Au! Au! Au! Au! Au!

poetul leagă oximoroane şi apoftegme
lângă un chioşc de răcoritoare albina
îşi lasă acul pe braţul poetului -
anatomia criticii (!?) -

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Propoziţia

Numai Moartea ştie totul
despre noi.
Zilele noastre albe,
zilele noastre negre
sunt mişcări ale condeiului ei.
Nu prea are vocabular
Moartea - Iată de ce viaţa noastră
e o propoziţie
atât de scurtă!
O propoziţie
alcătuită mai mult
din părţi de tăcere
decât din părţi de vorbire.
Ce propoziţie
ce propoziţie înfricoşată –
i se pare mereu
că aude cum vine punctul
şuierând ca un glonte.

poezie de Vasile Romanciuc din Literatura şi arta, nr.36 (3965), 16 septembrie 2021, pag.5 (2021)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei cuvinte

Tu, suflete, acum, de ce mai sângeri?
Ar trebui sa fii binedispus -
Afara-i alb şi e frumos nespus,
Peste copaci parca a nins cu îngeri...

Şi cerul nu mai este-aşa de sus -
E scutul ce te apără de-nfrângeri...
Azi, lacrimile nu se-adună-n plângeri...
Lumina-i respirarea lui Iisus.

Te bucuri azi cu bucurie mare
Şi-n trei cuvinte simple-ai adunat
Atâta pace sfântă şi iertare

Şi dor curat: "Hristos a înviat!"
Dar Iuda? Dar arginţii? Dar Pilat?
O rană fără drept de vindecare...

sonet de Vasile Romanciuc
Adăugat de Elisa chisleac
Comentează! | Votează! | Copiază!