Serioase/triste despre Idealist, pagina 2
Marea Cea Mai Mare
Ne-am dus, eu și sufletul meu, să ne-mbăiem în mare cea mare,
Ajungând la țărm am început să căutam un locșor pustiu și liniștit.
Cum mergeam, am văzut un om stând pe o stâncă cenușie;
Lua dintr-un sac praf de sare și-l arunca în mare.
"Acesta este un pesimist," a spus sufletul meu,
"Să părăsim acest loc. Nu putem face baie aici."
Am mers până când am dat de-un golfuleț.
Acolo am văzut un om stând pe o stâncă albă;
Ținea-n brațe o cutie pentru bijuterii,
Din care lua zahăr și-l arunca în mare.
"Iar acesta este un optimist," a spus sufletul meu,
"Nici acesta nu trebuie să ne vadă trupurile goale."
Am plecat mai departe.
Pe o plajă am văzut un om ridicând un pește mort
Și, cu infinită grijă, depunându-l iarăși în apa mării.
[...] Citește tot
poezie celebră de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre voce
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre lumină
- poezii despre alb
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre început
- poezii despre zahăr
- poezii despre vânt
Articole culturale referitoare la Idealist
- Istoria lui Mayta
- Despre cele două naturi incompatibile ale omului
- „Minulescu povestitor” de Paul Zarifopol
- Săptămâna filmului românesc despre Marele Război
- O afacere regală
Mai multe articole despre Idealist la Blog.Citatepedia.ro »