E-n amur.Pe urzici

Nina: Vrei să ştii de ce mor cititorii? Din cauza ştirilor! Unele sunt toxice! Altele, şocante. Mijloace de informare în masă se transformă treptat în mijloace de distrugere în masă...
Mişu (exaltat): Minţi! Ziarul nostru e aşteptat de milioane de oameni! Foamea de senzaţional e de nestăpânit! De aceea presa este nemuritoare! Haite întregi de cititori flămânzi pichetează tipografiile!
Nina: Serios?
Mişu (declamă): Orice luptă e-n zadar
Nici o zi, fără ziar...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ly: Te-ai îmbrăcat în uniformă... De ce? Încă e vacanţă şi Lucian a zis că...
Mihai: Trebuia, Ly... Mergem într-o misiune de salvare.
Ly: Misiune?! De salvare?! Cred că exagerezi, Mihai!
Mihai: Cum altfel m-aş putea exprima? Iar dacă Luci e-n pericol, rănit, blocat într-o peşteră, el fiind comandantul, eu urmez imediat după el în echipaj, deci presupun că toţi colegii noştri se aşteptă să mă implic mai mult, ca şef al securităţii misiunii.
Ly: Înţeleg; cred...

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulian: Văd că mama ta ţi-a dat ţie lănţişorul ei.
Lucian: Da, ca să-mi poarte noroc şi să-mi amintească de ea, de parcă aş avea nevoie de un lănţişor ca să-mi amintesc de ea.
Iulian: Cine ştie?! Poate vei avea nevoie vreodată. Iar dacă ea ţi-a dat acest lănţişor, eu ce să-ţi dau, ca să nu mă uiţi?
Lucian: Nimic, blondule. Nu-i nevoie de nimic. Oricum, n-o să te uit niciodată. Cum aş putea oare?!
Iulian: Aşa-i. Sunt o persoană greu de uitat.
Lucian: Mai ales pentru mine. În plus, mama mi-a spus că de la tine are acest lănţişor; tu i l-ai dăruit...
Iulian: Hmm... Eu?! Mda, desigur... de la mine.
Lucian: S-a întâmplat ceva, blondule?
Iulian: Nu, nimic. Ce s-ar fi putut întâmpla?! Totul e-n ordine, cu excepţia faptului că peste câteva ore vei pleca într-o misiune spaţială, pentru următorii 13 ani...
Lucian: Greşeşti; poate ăsta-i singurul amănunt care e-n ordine acum. Restul pare a fi un haos total.
Iulian: Ai dreptate.
Lucian: De ce nu-i şi fotografia ta în medalion, alături de-a mamei?
Iulian: Nu e?! Se pare că am neglijat acest mic amănunt.
Lucian: Tot aşa mi-a spus şi mama.
Iulian: Mda, normal că tot aşa. Bine, Luci... Cred că e cazul să mai şi dormi. Până şi comandantul misiunii are nevoie de odihnă.
Lucian: Desigur.
Iulian: Noapte bună, fiule. Succes în misiune! Şi ai grijă cu domnişoara Barbie; ambele...
Lucian: Noapte bună, blondule! Şi mulţumesc.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: Iuli, cum ai putut să umbli atât de mult prin oraş cu maşina aia; ştii bine că nu-i a noastră!
Iulian: Lasă, dragă, doar nu-i nici o problemă. Este, Luci?
Lucian: Sigur, blondule, e-n ordine!
Iulian: Vezi, Diana, băiatul zice că e-n ordine. Şi-n plus, tocmai dat fiind că m-am plimbat atât prin oraş, acest lucru m-a ajutat să mă decid să-mi cumpăr şi eu o maşină ca asta, sau măcar asemănătoare.
Diana: Poftim?!
Iulian: Ai auzit bine; o să-mi cumpăr una. Mai ales că-mi pot permite acum.
Diana: Şi cu cea veche ce-o să facem?
Iulian: Las-o acolo, în garaj, e bătrână, dar o mai fi bună şi ea vreodată la ceva... Oricum, îmi voi lua una din asta nouă, elegantă, modernă. Ce zici, Luci, dacă o să cer salariul în avans, pentru luna iunie, poate şi pe iulie, cu clauzele promise, prietenul tău va fi de acord?
Lucian: Cred că da, ai şanse.
Iulian: Atunci luni de dimineaţă să mă aştepţi, vom pleca împreună la Institut; o să-i las o cerere prietenului tău. Sper să mi-o aprobe.
Lucian: Sigur, blondule, luni de dimineaţă. Şi nu-ţi face probleme, dom' director îţi va aproba cererea.
Diana: Ah, nu-mi vine să cred că te gândeşti la altă maşină!
Iulian: De ce nu, dragă; doar nu-i interzis să-mi cumpăr o maşină nouă?
Lucian: Hai, Mihai; să mergem.
Mihai: Hai.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Păi, uite, din cauza mea, lucrezi în weekend, sâmbăta şi duminica, în loc să faci altceva mai plăcut...
Nistor: Altceva?! Să fim serioşi! Ce altceva?! Aş avea oare ce altceva să fac pe aici? Mai plăcut decât asta?! Nu, clar nu...
Lucian: Bine, mă... Atunci, sigur totul e-n ordine?
Nistor: Da, şefu'. E! Sau va fi, în curând, după ce termin cu toate denumirile astea...
Lucian: Şi n-ai nimic altceva să-mi spui?
Nistor: Nu, şefu'... Nimic.
Lucian: Bine, mă. Aşa să fie, cum zici tu.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Te-ai întors...
Lia: Da, am revenit. Însă nu singură.
Stela: Salut, frumosule.
Lucian: Bine ai venit, doctore.
Stela: Vedem noi imediat cât de bine venită sunt... Hai, treci în rezerva ta!
Lucian: Cum spui tu... Robby, Felix, aveţi grijă pe aici. Revin imediat!
Stela: Nu conta pe asta!
Lucian: Ce vrei să spui?
Stela: Nimic rău. Scuză-ne, Lia. Ţi-l răpesc puţin pe frumosul ăsta.
Lia: E-n ordine, Stela. Dar să fii blândă cu el. A îndurat destule.
Stela: Eu întotdeauna sunt blândă. Mai ales cu el. Prea blândă...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoffy: Ar trebui să ajungă pe sub gardul de sârmă ghimpată.
Shapiro: Vremea e bună.
Animal: Sper să ajungă la Dunăre înainte de răsărit.
Price: Au toate şansele. E cea mai lungă noapte a anului.
Duke: Pariu că ajung la Friedrichshaven.
Animal: Pariu că ajung în Elveţia.
Sefton: Pariu că nici n-or să iasă din pădure.
Duke: Ce tâmpenie mai e şi asta?
Sefton: Nu e nici o tâmpenie. Pe două pachete de ţigări că nu ies din pădure.
Hoffy: Ajunge, Sefton. Treci înapoi în pat.
Shapiro: E-n stare să pună pariu şi că maică-sa va fi lovită de un camion!
Sefton: Mai pariază cineva?

replici din filmul artistic Stalag 17 (29 mai 1953)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi (privind spre sandviş):... Şuncă de Praga, salam rusesc şi muşchi ţigănesc!.. Câtă solidaritate internaţională, între două felii de pâine albă! (Pauză). Ca să prindă putere, organul puterii trebuie bine hrănit! (Muşcă din sandviş). Am nevoie de calorii! Că m-am ascuţit, mai rău ca lupta de clasă... Munca securistului e grea! Muncă de... cum îl cheamă? (Încearcă să-şi aducă ceva aminte).... Că doar am învăţat astă iarnă, când am fost la şcoala de vară!... Cum dracu' îl chema pe ăla?... Un grec tâmpit, care primise o piatră de moară în gestiune... El o ridica întruna, pentru că aşa avea ordin, dar piatra se prăvălea înapoi, la loc comanda!... (Îşi freacă fruntea cu palma). Muncă de... Iosif?... Nu, ăsta n-a fost grec! A fost dictator... Muncă de... (Faţa i se luminează). Muncă de Sisif!... (Pauză. În scenă se strecoară, pe nesimţite, colonelul Adam. Lupoi îşi continuă monologul, fără să-l vadă). E vorba de zădărnicie, aici... Prind un duşman al poporului, îl bag la zdup... Şi în loc de pace socială, dau peste alt duşman! Tot al poporului, se-nţelege. Unul mai înrăit. Îl bag şi pe acesta la zdup! Vreau să plec şi eu în concediu, la Căciulata, când vine sursa şi mă informează. (În şoaptă) Cetăţeanul Mistică unelteşte împotriva noii orânduiri! A scris trei poezii, cu care subminează statul popular... (Tare). Dar eu nu voi permite aşa ceva! Partidul m-a pus de pază! Liniştea poporului a fost trecută în gestiunea mea! Am datorii mari faţă de partid. Partidul m-a scos din puşcărie! Partidul mi-a dat o pâine albă... Partidul mi-a dat grade şi tărie! (Scoate o sticlă de vin din birou. Ia poziţie de drepţi, cu sticla sus.) Trăiască şi înflorească partidul muncitorilor şi ţăranilor! (Bea zdravăn. Declamă)... Partidul e-n toate! E-n cele ce sunt...
Şi-n cele ce mâine... vor râde... la soare...

replică din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Te-aş întreba încă un lucru.
Lia: Ce anume?
Lucian: Spune-mi... Obişnuiai cumva să-ţi notezi într-un jurnal al tău personal ceea ce se întâmplă în decursul zilelor?
Lia: De ce mă întrebi?
Lucian: Fără nici un motiv, dar dacă nu vrei, poţi să nu-mi răspunzi; nu eşti obligată.
Lia: E-n ordine; pot să-ţi răspund. Nu-i un secret. Deci, da, obişnuiam să-mi notez într-un jurnal al meu personal toate evenimentele importante din cursul zilei.
Lucian: Adevărat?! Ca să vezi... Şi eu obişnuiam într-un timp, dar am renunţat la acest obicei.
Lia: Da?! Eu, nu încă. Adică, mai am un jurnal al meu personal, în care încă notez aproape zilnic ceea ce mi se pare mie mai important.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Alexandru Ştefan, specialist în ingineria genetică... N-am să încerc să vorbesc despre domeniul tău de activitate, deşi nu sunt total pe dinafară, dar ştii tu mult mai bine ce ai de făcut. De asemenea, ca şi în cazul lui Nistor, eşti unul dintre constructorii navei şi implicit, dintre membrii de bază ai echipajului; în plus, decanul de vârstă, deşi n-ai împlinit încă 25 de ani. Ai fost unul dintre examinatori şi ştiţi bine că v-am dat mână liberă în a vă alege colegii. Pe cine ai asistat tu?
Alex: Pe... domnişoara doctor Stela Stejăran, medicul echipajului.
Traian: Aha... Am să te întreb, ca şi în cazul colegului tău, Nistor, dacă ai de făcut vreo reclamaţie? Consideri că ai fost nedreptăţit cu ceva?
Alex: Nu, domnule director; sunt foarte mulţumit.
Traian: Atunci, totul e-n ordine cu echipajul...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!