COSTUM

Vis

Visam că ne-om fi cunoscut
Pe un colţ de lună
Şi purtam înmiresmată cunună...
Tu aveai costum de mângâiere
Şi fredonai ceva în tăcere.
Visam că ne-om fi cunoscut
Pe o rază de soare
Aveam roşii sandale...
Tu aveai pălărie de paie
Şi mă chemai fără-ncetare...

poezie de Silvia Filip (9 martie 2020)
Adăugat de Silvia Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domn

vă las
tot ceea ce nu reuşesc să deschid

nuci încuiate

piftia de creier camuflat
sub o tonă de alge

bibelourile înfipte în păsări
jumulite de înţelesuri
şi expuse pe saituri de mistere aristocratice

vă las şi acest domn
îmbrăcat la costum
ce repară fugari
şi falsifică intersecţii
cu nonşalanţa unui spărgător de gheaţă

poezie de Nandi Vărdeanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenţe

când scade nivelul de
ipohondrie
perpendicular cu amurgul diluat
în bazaltul solitudinii
inversul proporţional înmulţit cu
indice Beta din constanţa
deradicalizată prin plesnirea acesteia
de zidul Planck rezultă =
o reacţie solubilă în lumină, dar
autonomă în întunericul personalizabil
indivizibil, pe măsură, ca un costum la comandă –
reacţie denumită – etimologic, dincolo de habar: DOR

eu am o cană!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

în masticaţie şi în alte
situaţii fără re
verberaţii interesante
ea frecventa un dentist de
o antichitate aparte
ce părea la
o priveghere atentă sub de
copertarea mişcătorului costum popular
din ardeal
ginecologul numărul unu al la
poniei (?!) a
colo departe-ntre gheţuri
făcute
una cu moartea
unor daci exilaţi
pe banchize verbale
de la felix în jos
tot mai jos

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De satin

Mai am o lungime de undă
Şi gata-i cu mine de-acum,
De moarte mă rog să m-ascundă
Sub negru-i, de gală costum.

La balul acesta, se pare,
Doar eu am venit nechemat;
- Doar ăsta pereche nu are,
Mi-au spus când afară m-au dat...

M-am furişat, să mai rămân puţin,
Sub neagra morţii fustă de satin.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (19 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu

ieşit dintre mistere,
pas de înmormântare şi dispreţ,
jucat la scenă mare,
efort actoricesc,
o grabă milenară de avizi,
cercuri pline de mojici,
nu vă împiedicaţi de ei,
săriţi peste praf şi mocirlă,
de-ar fi să sar peste cuvinte,
aş nimeri într-un haos de epitete,
un ritm infernal de inspiraţie,
scriu un scenariu de film
pentru un poet rebel,
un nemuritor în costum.

poezie de Diana Todea
Adăugat de Dana Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din perspectiva anilor

Vreau să-mi comand un portret. Nimic mai grav
sub soare. Trebuie să-mi procur un costum adecvat
de la croitor. Preţ de o sticlă pe zi mă voi împrieteni
cu pictorul. Voi uita de familie şi cunoscuţi.
Din perspectiva anilor, acest portret va fi mai important
decât întreaga mea viaţă.

poezie de Mieczyslaw Kozlowski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imagine

Mica mea depresie, micăăăă, un bob
de năut. Esofagul meu e un tunel lung.
Vreau un costum de-arlechin şi o
cameră cu multe prize, prize. Afară
e lună şi peste noi e iad. Stînga,
dreapta, caut un teren sigur. Împreună
am putea fi centrul lumii, mulţi, mulţi
oameni îndesaţi unul în altul. Nu vă
apropiaţi, nu vă îndepărtaţi, toţi odată.

poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crinul, floarea sufletului meu

Prin piaţa lumii tumultoasă,
În costum de floare-aleasă
Zâmbesc oricui, fără de teamă
Jubilând, de bună seamă!

E-un carnaval, cu flori şi îngeri,
Cu măşti hidoase, desuete,
În care, inimă mai sângeri
De se aruncă-n flori cu pietre!

Şi cum se-ntâmplă-ades în viaţă,
Când după inima-i trăieşte:
O floare, va rămâne-n piaţă,
Femeia mândră ce iubeşte!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă goneşti?!

Mi-ai spus că vrei să fii morală
Şi ţi-am jurat că sunt moral
Dar m-ai văzut în pielea goală
Pe câmpuri, călărind un cal.

- Nu bate câmpii, m-ai rugat,
Îmbracă-te şi dă-te jos,
Eu sunt femeie cu bărbat,
Să mă răpeşti nu e frumos.

Mai bine vino la costum
Într-o maşină cu mulţi cai
Şi haide să pornim la drum
Pleacă, te rog! De ce mai stai?!

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (19 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!