Învăţătura mintea imbogateste

Declaraţie de dragoste

Te-am văzut în noaptea
preţurilor reduse,
în lenjeria ta cu gânduri levitante.
Seriozităţile mele erau grav alterate!
Te urmăream ascuns citind Cabala,
dar mintea afectată mi-aluneca spre:
tralalala.

Aveai voce melodioasă, eu pupile dilatate!?
Simţeam colonizarea lentă a sufletului meu.
Devenisem inamicul neucis cu vorbele-ngropate;
sufleorul inimii îmi arăta ceva şi vedeam greu,
dar vocea mi se scufunda cu bâlbâiala
iar mintea mea şi ochii vedeau doar returnela:
tralalala!

Mi-am ascuns ochii în mâini la spate
şi mintea mi-am lăsat-o într-o carte!
De ghiceşti în ce mână-mi ţin ochii...
şi mintea la ce pagină se-nvârte,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şansa mea

A sosit ziua.
Apusul meu, începutul tău.
Mintea este un lucru fragil;
Trebuie să-înving, nu să eşuez inutil.
Nu pot pleca în felul acesta,
Cred că nimeni nu poate.
M-am gândit la căderea mea,
Ea îmi învăluie mintea.
Mai vreau doar să-mi găsesc comoara.
Mintea este un lucru fragil,
Iar eu ştiu că pot eşua inutil.

poezie de William Spychalski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt ultimul drogat cu mintea "brici"

Sunt ultimul drogat cu mintea "brici"
Şi îmi plac femeile cu cracul fin,
De zăresc vreuna, simt fiori, urzici,
Devin mai rapid decât un shaolin.

Uneori se-ntâmplă sa nu am lipici,
După trei "jointuri" si un "kil" de vin,
Da-s ultimul drogat cu mintea "brici"
Şi îmi plac femeile cu cracul fin,

Nu mai sclipesc precum un licurici;
Punând în balanţă şi bune, şi rele,
Mereu ies pe plus, să nu te oftici,
E plină lumea, frate, de sexy-vuvuzele
Şi-s ultimul drogat cu mintea "brici".

rondel de Alex Dospian (ianuarie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

O zi obişnuită

Mi-am luat mintea la plimbare
sau mintea m-a luat pe mine,
sau totuna – care-o fi varianta adevărată.

poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă-te că vrei!

Fă-te că iubeşti, îi spune
Mintea mea inimii mele
Care bate tot mai neregulat
În pieptul meu sunând a gol.

Fă-te bine!

Pune mâna şi scrie,
Şi treci peste faptul că mintea sa
I-a spus inimii sale:
Fă-te că nu iubeşti,

Fă-te rea!

Inima nu se îmbolnăveşte
Când vrea mintea,
Ci numai când
Nu vrea.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (3 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea este propriul ei prizonier frumos

mintea este propriul ei prizonier frumos.
Mintea a privit îndelung cum luna incendiază
cerul deschizând în amurg cleioase aripi noi

după-aceea cu decenţă s-a spânzurat, era-într-o după-amiază.

Ultimul lucru pe care l-a văzut ai fost tu în ceasul de-acum bastard
goală printre lucruri înveşmânate,-apoi

carnea ta, animal concis ca o baghetă inventând trasee melodice,
încă la plimbare cu sângele torcând inutil;
sexul tau a chiţăit ca un tac pe masa de biliard
auto-testându-se pentru a evita orice posibilă eroare,
în spasme spontane şi totodată metodice.
Mintea testează deodată viermi ferestre şi trandafiri

mintea râde şi-şi închide ochii aşa cum o fată eşuată-n amintiri
închide palma stângă pe oglindă refuzând să zboare.

poezie de E.E. Cummings, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo unde mintea nu se teme

Unde mintea nu se teme şi fruntea este ţinută sus;
Unde drumul cunoaşterii e liber;
Unde lumea nu este fragmentată de înguşti pereţi domestici;
Unde vorbele vin din adâncimea adevărului;
Unde truda-şi întinde neobosită braţele spre perfecţiune;
Unde râul limpede-al raţiunii nu se pierde-n deşertul trist al rutinei mortale;
Unde mintea este îndrumată de Tine-n deschiderea largă-a gândului şi-a acţiunii –
Acolo, în acel paradis al libertăţii, O, Tată al meu ceresc, trezeşte ţara mea.

poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vrem

În mintea noastră este un întreg sistem,
De vrem, putem atinge luna în pustie,
Fără să avem la îndemână drum, unelte şi maşini,
Noi ne croim un drum spre lună.

De vrem am merge şi în spaţiu,
Prin găuri negre spre infinit pierdute,
Dar mintea noastră, este ancorată,
În planuri grele pământeşti.

De vrem în viitor să mergem,
Şi planuri, noi vom făuri,
Dar mintea noastră este îngreunată,
De un sistem despotic fantezist.

De vrem putem atinge orice-n lume,
De mintea noastră înzestrată ar lăsa,
O viaţă simplă şi cinstită,
Ca să trăim o lume în esenţa sa.

poezie de Mihaela Dolores Balaj (ianuarie 2019)
Adăugat de Mihaela Dolores Balaj
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea...

Dacă mintea este divizată
Bun şi rău sunt criteriile
Din care se nasc
Toate acţiunile
Care provoacă suferinţă.
Dacă mintea este clară
Bun şi rău nu există
Fiind doar manifestări
Născute din aceeaşi rădăcină.
Când omul înţelege
Că Unu este cel
Care dă naştere lui doi
Liniştea se lasă de la sine
Iar suferinţa dispare
Fără să fie necesar
Vreun alt efort.

poezie de Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomul vieţii

Privesc încrezător
spre lumea neştiută,
prin porţile deschise
de visul călător,
iar cugetu-mi aduce
dorinţa absolută
cu faruri de speranţă
aprinse-n viitor.

Nu am găsit minuni
pe căile umblate
dar le-am zărit în vis
pe drumurile noi,
cu mintea întărită
le-am încercat pe toate
fără-a privi vreodată
cu teamă înapoi.

Am adunat cu trudă
învăţătura dreaptă,

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!