Poezii despre alb si negru, pagina 2
Fără rest
Micuț cât o alună,
Mare cât un uriaș,
Toți suntem la fel de mari
Când stingem lumina-înainte de culcare.
Bogat cât șapte țari,
Sărac cât un păduche
Toți suntem de-o mamă
Când stingem lumina-înainte de culcare.
Roșcat, negru sau portocaliu,
Alb sau galben ca o lumânare,
Toți suntem aidoma
Când stingem lumina-înainte de culcare.
Poate că cea mai bună cale
Să împăcăm pe fiecare
Ar fi ca Dumnezeu să stingă lumina
Și să ne trimită la culcare!
poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre sărăcie
- poezii despre superlative
- poezii despre religie
- poezii despre păr roșcat
- poezii despre negru
- poezii despre mamă
- poezii despre lumânări
- poezii despre galben
Extras dintr-un discurs al lui Malcom X
Când sunt abia născut, sunt negru
Când cresc adult, sunt negru
Când stau la soare, sunt negru
Când sunt speriat, sunt negru
Când sunt bolnav, sunt negru
Iar când mor, sunt negru.
Dar tu, prietenul meu alb,
Când te naști, ești roz
Când crești adult, ești alb
Când stai la soare, ești roșu
Când răcești, ești vânăt
Când te sperii, ești galben
Când ești bolnav, ești verde
Când mori, ești cenușiu
Iar tu-îmi spui mie coloratule?
poezie de Malcom X, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sperieturi
- poezii despre naștere
- poezii despre moarte
- poezii despre creștere
- poezii despre verde
- poezii despre roșu
- poezii despre roz
- poezii despre prietenie
Lacrimi de orgoliu
m-am născut ca să ofer iubire
dar n-am primit ce-am dăruit
iar îngerii mei se ceartă
și trag de mine
când în sus când în jos
mă rog să câștige cel alb
deși cel negru se joacă cu inima mea
amețită de falsa credință din jur
printre impusele tăceri
se ascund viori plângând
la colțul lașității
o aripă se desprinde
deși se mai zbate încă
să mă ocrotească dar...
sângele roșu colorează urmele pașilor pierduți în nămolul dezamăgirii
[...] Citește tot
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre îngeri, poezii despre vioară, poezii despre tăcere, poezii despre sânge, poezii despre protecție, poezii despre promisiuni, poezii despre orgoliu, poezii despre ocrotire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
De pe deal
Pe dealul negru și sălbatic
Ca pe-un grumaz voinic de fiară,
Privind apusul singuratic
Noi amândoi am stat asară.
De arcul fin al mâinii tale
Îmbrățișați am stat sub pom,
Ca de departe de pe vale
Păream noi doi un singur om.
Pe coasta dinspre Cetațuie
Cu fumul alb în nouri suri,
Vedeam un negru tren cum suie
Ca o omidă prin păduri.
Am așteptat tăcuți pe creastă,
Tremurători ca două ramuri,
Și, proiectat pe zarea vastă,
Voalul tău, ca niște flamuri
[...] Citește tot
poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre văi, poezii despre trenuri, poezii despre singurătate, poezii despre păduri, poezii despre mâini, poezii despre fum sau poezii despre crengi
Din iarnă
Blânda toamnă dunăreană desmierdindu-ne s-a dus.
Totu-i alb și rece totul: josomătul, bruma sus.
Moartă-i lumea cea albită, peste care fără față,
Fără nori și fără soare greu atârnă alba ceață.
Șerpuește-n aer fumul și se întinde alburiu
Din colibe troenite ca sicriu lângă sicriu.
În zădar privirea-ți cată negre benghiuri în albeață:
Pan'și umbrele sunt albe pe cea marmură de ghiață.
Însă iată, că șiraguri de calugărei în sbor,
Văd ceva negrind în zare: doar ele pe șes cobor
Și de spânul chip ai ernei vesel croncănind s'agață...
Mult mai drag mi-e viul negru, decât albul fără viață.
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre zăpadă, poezii despre viață, poezii despre toamnă, poezii despre nori sau poezii despre iarnă
Alb și negru
Blânda toamnă dunăreană, dezmierdându-ne, s-a dus,
Totu-i alb și rece-i totul: jos, omătul, bruma, sus.
Moartă-i lumea sărbezită, peste care, fără față
Fără nori și fără soare, greu atârnă alba ceață.
Șerpuiește-n aer fumul și se-ntinde alburiu
Din colibe, troienite, ca sicriu lângă sicriu.
În zădar privirea cată negre benghiuri în albeață;
Pân' și umbrele sunt albe pe cea marmură de gheață
Însă iată, ca șiraguri de călugări în sobor.
Vezi ceva negrind în zare: ciorile pe șes cobor
Și de spinul chip al iernei, vesel croncănind, s-agață...
Mult mai drag mi-e viul negru decât albul fără viață!
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gheață
Diavolii vin pe rând
Vine diavolul alb și-mi spune:
Ai iubit, dar ai și uitat.
Rămân cu ochii în jos și tac.
Tac întristat, tac rușinat.
Vine diavolul roșu. Mă-ntreabă:
Unde ți-e sulița? Unde ți-e sabia?
Îi arăt portul cu ape stătute:
Mi-a plecat, îi spun, goală, corabia.
Albastrul diavol vine și-mi spune:
Știu bine că-ți plac zorile.
Îmi plac, îi răspund, dar îmi place și roua
Pe care-o păstrează în ochi florile.
Diavolul negru vine la rând.
Tace. Și m-apucă de mină.
Îl rog lângă mine, măcar o clipă,
O singură clipă să mai rămână.
[...] Citește tot
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre draci, poezii despre uitare, poezii despre tristețe, poezii despre râs, poezii despre rușine sau poezii despre rouă
Din noi, praf
Alb, până mai ieri.
Azi, gri, până când?
Negru?
Nu.
A trecut de ceva vreme,
și a rămas cenușă.
Mai întâi a fost Neant,
iar mai apoi, Ceva.
Acel Ceva ne-a transformat,
... am vrut Apocalipsă.
Aparent, se cam sfârșise,
însă dincolo era lumină.
Mă orbisei.
Mă orbisem.
Neant.
Ceva (?),
vag.
[...] Citește tot
poezie de Georgiana Manolea (3 martie 2009)
Adăugat de Georgiana Manolea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre timp, poezii despre zile, poezii despre prezent, poezii despre existență, poezii despre cenușă sau poezii despre ceas
Nevroza de iarnă
Alb argintiu izvorăște din cer
Se reflecta atât de negru în mine
E rece, pustiu, mort și efemer
Ca nevroza ce zace în tine.
Iubito, urăște-mă înainte de a mă îngropa,
Căci acum ma duc din iubire...
Inexorabil destin avut-am îndupleca,
Zâmbesc, murind pentru ce am știut sa fac mai bine.
Tu, demon angelic, sfântă profanată,
Organic te-ai acostat de eul meu,
Am edificat drumul inimii pentru Afrodita-ntruchipată
Și ai coborât-o pe Artemis de la cel mai puternic Zeu...
Decor mortuar se-așterne afară
Surdina si vuiet de morți dezgropați
Și ninge, iar ninge și ninge-ntr-o doară,
Voi, suflete calde va văitați.
[...] Citește tot
poezie de Xander Ela
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre zâmbet, poezii despre suflet, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
De poți fi!
Poți fi cerul plin de stele și n-ar fi o minune!
Poți fi lacul veșnic dulce, plin de pasiune!
Și minuni să faci pe lume, ce rost ar avea?
Când s-au șters a tale urme, adânci din viața mea!
Poți fi marea toată, plină, plină de comori!
Poți fi înger alb sau negru și să mergi pe nori!
Să ai toate, să ai totul, când pe mine nu mă ai!
Dăruiește-ți viața toată, când mie nimic nu-mi dai!
Poți fi cel mai bun din lume, să te laude lumea toată!
Poți fi orice ființă vie, care încearcă și o să poată!
Să atingă-n suflet marea, ce-și revarsă lacrimi, valuri!
Dar când marea mi-a secat și au rămas doar goale maluri!
Poți fi ochiul ce privește și privește neîncetat!
Poți fi lacrima din mine, ce pe iarbă a picat!
Dar să știi că orice ai fi, nu mai ești cum tu ai fost!
Când de la mine ai plecat, și deloc nu te-ai întors!
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre ochi sau poezii despre laudă