Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Cântec pentru tine, Ioane

Prin timpul care, ne-ncetat, se scurge,
prin glorii și prin jertfă grea, de sânge,
ne-am perindat în șiruri milioane,
dar Țara stă, mereu, în tine, Ioane!

În solde stau mărețele armate,
și generali cu piepturile late
de aur și de decorații pline...
Nădejdea Țării, Ioane, e în tine!

În cuvântări alese sau gângavi, la tribune,
își lustruiesc aleșii împăunatul nume,
dar vorba lor șireată ne seacă și ne-ngroapă,
de n-ai ști tu, Ioane, pământul cum se sapă!

Ne-am fi pierdut demult, eram uitare,
nu veșniceam între Carpați și Mare,
de nu-ți iubeai, tu, sfintele pogoane
ce ne sunt vatră și mormânt, Ioane!

Eram mânați de vânturi, la răscruci,
n-aveam la căpătâi nici lemn de cruci,
în lanțuri ne țineau robii tirane,
de nu mureai, tu, pentru noi, Ioane!

De la Rovine pân' la Mărășești,
pe tot întinsul gliei românești,
oriunde ai privi, în lung și-n lat,
un os din tine, Ioane, e-ngropat!

Și-atât de rar ne amintim de tine,
să-ți mulțumim, așa cum se cuvine!
Recunoștința noastră-i praf sub soare,
dar numele tău, Ioane, e iertare!

Ar trebui-n genunchi să stăm, pe veci,
câ tot desculț, prin fața noastră treci,
și-ar trebui să sărutăm mereu
pământul ce-l sfințește pasul tău!
Și dacă vreme grea spre Țară vine,
că nu pierim, nădejdea e în tine!
Când te privim, renaștem în icoane,
că tu ești tot ce-i sfânt în noi, Ioane!

poezie de (15 ianuarie 2017)
Adăugat de Adrian MicuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru pătule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,
pentru cântecul tău țintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău, pus în lanțuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,
ci ca s-aduni chiuind pe tăpșane
o claie de cer și-o căciulă de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Așa, ca bei libertatea din ciuturi
și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
și zarzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Așa, ca să-ți pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane,
pe toate ce slobote-ți ies înainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanțuri și funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Și sus, ca lumina din urma furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!...

poezie celebră de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 11 februarie 2016.
Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Măi Ioane...

De ce râzi așa, Ioane?
Lumea-i de necazuri plină!
Dacă vrei, o mai alină
Că-i cuprinsă de frisoane!

Dac-ai vrea dai iubire
De un leu la fiecare,
Tot ar fi un lucru mare
Și pricină de cinstire.

Tu îmbeți de voie bună
Un dor ce te-a prins în valuri;
Înăcrit în idealuri
Noaptea te zgâiești la lună

În perplexa ta visare.
Vorbă bună n-o să-ți spună,
Nici nu-ți va pune cunună
Că dorești ce soarta n-are!

Nu mai râde-așa, Ioane,
te-i încreți pe față
Ca un stârv de cotoroanță!
Zi mai bine-"Ajută, Doamne!",

Vezi de lume și-o alină
Și dă vers de împăcare,
Dulce pentru fiecare,
de-amar e tare plină!

Măi Ioane, măi Ioane,
Oful tău a prins rugină,
Mult așa n-o să te țină!
Ce? Acum ai tu frisoane?!

Măi Ioane, măi Ioane...

poezie de (1 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Măi Ioane, Domnul știe...

Eu mă uit lung la icoane
Și parcă ele la mine...
Ce îți spui, tu, măi Ioane,
Chemăm altul să se-nchine?

Îți ești putred de păcate
Și de fapte ne-creștine
Și făgăduinți uitate...
Crezi ele ți-s spre bine?

Hai, începe-odată ruga
ți s-a lungi de foame
Și nu scapi nicicum cu fuga
La vreun corcoduș cu... poame!

Tot mă uit lung la icoane,
Parcă sfinții au răbdare...
"La cei sfinți vreau și eu, Doamne,
Nu le trebuie mâncare!"

Iac-așa fu rugăciunea
De păcate-ngreunată
Și-ncepui cu ea de lunea
S-o țin săptămâna toată.

Măi Ioane, Domnul știe
Cum ți-i fundul la izmene
Și mai faci câte-o prostie
de rugăciuni ți-e lene!

poezie de
Adăugat de Ioan MorosanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jonelui

Jone murgu-și potcovește,
Jonelui bono
Azi e mare sărbătoare
E Sfânta Duminecară,
Maică-sa prin sat trebară
Mai Ioane, Sfinte Ioane,
Dar tu gându' ce l-ai pusu
Pus-ai gând de privegheatu,
Cel mai mare de-nsuratu.
Dar io maică în cohiră
Când Dumnezeu porunciră
Sus în vârful muntelui,
Sub poalele bradului
Este-un leu de câine rău.
Pus-ai gându' să-l săgete.
Leu-ndată se sculară
Și din grai așa grăiară:
Nu mă voinic săgetară,
Mai bin' leagă-mă-n cureară
Și mă du pe ulicioară,
Pe ulița grecilor
Tot în cinstea fetelor
Și-n ciuda nevestelor,
Pe tine căci te-or vedeară
Pe tin' toți te-or lăudară,
Pe tin' și pe maică-tară
Ce băiat a fost băiatu'
Ce ducea leul legatu,
E legat nevătămatu
Și-n curea neagră băgatu,
Și-n curea neagră legatu.

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dedicatie postmortem

De care cer mai ești cuprins, Ioane?
migrând cu tine in inima-ți de lut,
că nu s-au inventat canoane
și nu ințeleg cum ai putut…
chemi albastrul ca un chin vină
rupi fâșâia zorilor ca vamă
aveai o atât de mare teamă?
c-ai stins in noi orice lumină…

chitara-ți plânge, cu tine-I nicio muză?
nu prevestește nimeni zboru-ți mut?
e-o amăgire jertfa-n ecou de lehuză
știu bine nimeni nu te-a priceput…

și-ai ales o zi ca orișicare
urci pe-o scară foarte, foarte sus!
tu te vei naște-ncet din fiecare
când toți murim de-același nor răpus!

de ochii lumii te-ai ascuns in tărână,
la conacul poeziei nu-ți trebuie bilet,
tu-ngropi versul tău intr-o altă lumină
el pe tine/il plânge pe poet…
știai -I obosit de rătăcire?...
cum gata-I lumânarea de pe tort,
ai renunțat, Ioane, cu totul la trăire_
ce rană porți cu tine, dă-mi rana ta s-o port…

și stelele se plâng de tine
inchise toate in inima-ți de lut,
cu aceeași teamă de lumină
cu același dor de moarte plină…
…nu ințeleg cum ai putut…

poezie de (20 decembrie 2007)
Adăugat de Daniela PârvuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Matei

Taifas la vatră

- Vetă? Ascultă-mă și să spui
Ce știi despre Alecsandri,
A murit ori o mai trăi?
Spune-mi, fată, tot ce știi!
El este de prin Moldova
Roman, cumva din Tutova
Cât era coasta de mare
O urca toată călare
Frâul c-o mână îl ținea,
Iar cu cealaltă scria.
Când termina cu moșia
Era gata și poezia.
A scris versuri bune,
Cetite de multă lume.
- De ce, Ioane, păcătuiești,
Eu, bărbate, îs din Bulzești.
Cine o fi și o mai trăi?
Nu știu, Ioane, ce să spui
Eu la șicoală l-am avut
Pe Gheoghe al lui Coșbuc
Cu iarna lui numai frig
Și noi în bănci tremurând.
- Dar pe Peneș Curcanul
Care s-a luptat cu otomanul,
Colo, la Dunăre mai jos,
Și săracul nu s-a mai întors.
- De unde, Ioane, le știi,
te ții numa de beții,
Cu banii care i-ai dat
Făcea Veta un palat.
Acum stăm în bojdeucă
Și e gata să se ducă!
Ce ne facem, Ion al meu,
Bătuți de Dumnezeu.
de când mă știu, săraca,
Tot cu sapa și cu vaca.
Cine -mi spună mie
Că Ion bea numai rachie!
- Vetă, văz eu glumești
Spune ceva de Buzești,
Care a băgat spaima-n turci
În Sinan-Pașa și mameluci
La Neajlov, apă mare,
De la București la vale,
La Călugăreni pe pod
A murit mult norod.
A luptat Mihai cel Viteaz
Care noaptea era treaz.
A făcut sărmanul Unirea,
Dar ungurii i-au scris pieirea.
- Așa, Ioane, îi cunosc bine,
Cum te cunosc și pe tine.
S-au luptat cu otomanii,
Cu austriecii și maghiarii.
Stând la un pahar de vorbă
L-au neglijat pe Vodă.
Basta, ăla încăpățânat,
Capul i l-a retezat.
Căpitanii, dacă au văzut
Că Vodă al lor a dispărut
Au dus capul viteazului
La Mânăstirea Dealului
Cu supunere și cinstire
Pentru a noastră Unire.
- Bravo, deșteaptă mai ești,
Îi știi bine pe Buzești.
Da, pe Sorescu îl cunoști,
Fiind cu tine din Bulzești
A scris teancuri de poezii,
Și multe piese hazlii.
A ajuns poet mare
În țară și peste hotare.
De ajungi pe la Craiova
Numai despre el e vorba.
- Ce spui, Păcală al deștept,
Îmi e rudă și-l jelesc.
Lasă drojdia aia tare
Și-i aprinde o lumânare.
- Așa, Veta mea cuminte,
Toată viața te țin minte.
Săracul, de ar mai trăi
Amândoi ne-am bețivi.
Să-mi spună de Lilieci,
De Dobretul și dovleci,
Că prea le știa pe toate
Și le spunea în dreptate,
Iar de acum înainte
Mă fac băiat cuminte.
- Ioane, tu mă păcălești
Și cârciuma n-o ocolești!
Lasă-te, bărbate de ea,
Să trăiești cu Veta ta!
- Bravo, Vetă, ești cuminte,
Mereu am să te țin minte.
Culegem duda și prune,
Facem țuica și spunem glume.
Cârciuma o las la cine o vrea,
Eu nu mai calc prin ea.
Bem și mâncăm la vatră,
Așa cum a fost odată,
se mire întreg satul
Că una-i Veta cu bărbatul!

poezie de din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Indreptar practic de medicina de familie Ed.3" de Dumitru Matei este disponibilă pentru comandă online la 100.00 lei.
Adrian Păunescu

Bocet pentru Ion cel fara de mormant

Ca tara sa nu-ti moara
Tu linistit te-ai frant,
Si tot colinzi prin tara,
Ion fara de mormant.

Asa a fost destinul tau,
Sa mori precum te-ai si nascut
Ca un erou necunoscut
Intr-un mormant necunoscut.

Ioane fara de mormant,
Te plang si te ingan,
Ca tu ai fost si eu mai sunt,
Ion, soldat roman.

Dar undee mormantul tau,
In care rau sau deal,
Te bat parerile de rau,
Soldat si general.

In fata mortii neclintit,
N-aveai ce o ruga,
Ai lacrimat si i-ai zambit
Ca si la nunta ta.

Dusmanii tai si azi se tem
De-ngrozitoarea zi
Cand vom iesi de sub blestem
Si tte vom regasi.

Ioane, fara de mormant,
Cuvant fara coperti,
Din locul tragic un` te-au frant
Incearca sa ne ierti.

Asa, a fost, va fi mereu,
Te cautam cu dor
Ion esti tu, Ion sunt eu,
Ion e un popor.

poezie clasică de (1 septembrie 1988)
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 12.99 lei.

Slăvit Isus

Slăvit Isus – ce grabnic vine
răsplata Zilei de Apoi
și nu noi Te-așteptăm pe Tine,
ci Tu, tot Tu, ne-aștepți pe noi!
Iubim tot praf și tot ruine
și vrem în pământești nevoi
nu noi să Te slujim pe Tine,
ci Tu să ne slujești pe noi.

O, Doamne, cu adânci suspine
întoarce-ne dinspre noroi
și fă-ne să dorim de Tine
așa cum Tu dorești de noi.

Revarsă-n noi în toți divine
simțiri cerești și gânduri noi.
Nu noi să vrem fim prin Tine,
ci Tu vrem fii prin noi.

Fă ale noastre inimi pline
de-al dragostei ceresc șuvoi;
nu noi să ne vestim prin Tine,
ci Tu Te vestești prin noi.

Căci doar atunci e cel mai bine
când suntem unul și nu doi,
când și noi suntem una-n Tine,
cum și Tu unul ești în noi.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ion și Ianoș (după Nicu Constantin)

- Ianoș, cucuruzul tău îi sfânt,
De crește mai înalt c-al meu?
- Ioane, cucurița punem la pemânt
Și apoi... ude mereu.

epigramă de din Academice, după Nicu Constantin (2011)
Adăugat de Vasile IușanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Statistică

Păcălici destui în țară
Și ce mai contează Ioane,
Păcăliți cu apă chioară
Câțiva proști "N" milioane?!

epigramă de din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicanor Plămădeală

În Parlamentul româniei nu este nici un țăran

Talpa Țării în Divan
Cuvânta chiar în suman:
Azi, de-atâtea papioane
N-ai s-auzi "Bade Ioane".

epigramă de din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Păun

Democrația

Democrația, măi Ioane,
O au zeci de milioane,
Noi aici, o știm cu toții...
Avem ce ne lasă "hoții"!

epigramă de din Niște epigramiști (2002)
Adăugat de Constantin PăunSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pierdere sau câștig?

- Azi a murit mama mare.
- Dar ce a avut, Ioane?
- La șosea, o vilă tare,
Și... câteva milioane.

epigramă de (10 octombrie 2008)
Adăugat de Paul ConstantinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Maria: Câți ani îmi dai, Ioane?
Ion: Ce să-ți mai dau, Mărie, că și așa ai destui...

replici
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prietenul: Ioane, unde duci gâștele alea două?
Ion: La soacră-mea. Ieri a spus că și-ar da o jumătate din viață pentru o gâscă.

replici
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e foame... nu-mi mai e foame (dialog între mamă și copil)

- Mamă, mie mi-e foame.
- Așteaptă puțin, Ioane!
Niciun minut n-a durat,
Că o pasăre-a tăiat.
- Mamă dragă, ce-ai tăiat?
Un cocoș, sau o găină?
- Un cocoș.
- Îl faci cu borș, sau cu făină?
- Cu făină nu-l pot face,
nu cântă cotcodace.
Doar dacă-ar fi fost găină
L-aș fi făcut cu făină.
- Am înțeles, este cocoș
Și matale-îl faci cu borș.
- Ai înțeles bine, Ioane.
- Mamă, știi ceva? Nu-mi mai e foame.

poezie de (27 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Margaret Mitchell

Știam că nuiubeai când m-am însurat cu tine. Dar smintit cum eram, credeam ca te pot face ții la mine. Poți râzi, dacă vrei, dar mă gândeam să am grijă de tine, să te răsfăț, să-ți dau tot ce voiai. Voiam mă căsătoresc cu tine și să te ocrotesc, să te las faci tot ce poftești ca fii fericită. Trecuseși prin atâtea. Nimeni nu știa mai bine ca mine prin câte ai trecut, și voiam lupt eu în locul tău. Voiam să te joci ca un copil, un copil curajos, încăpățânat și neînțelegător.

în romanul Pe aripile vântului
Adăugat de CRISTEA GEORGIANASemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Set pe aripile vantului" de Margaret Mitchell este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -119.00- 65.99 lei.

Amintiri

- Mai ții tu minte când dormeam în fân,
Și deseori te mângâiam pe sân?
- Mai știu, Ioane, dar un bou netot,
Mi-a-nfulecat un sân cu fân cu tot!

epigramă de din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dreptul la dragoste

Ești bătrân, bade Ioane,
Că abia mai sprijini bâta!
Ce te uiți după codane?
-Cum, nepoate, nici atâta?

epigramă de din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Enoriașul: Părinte, e adevărat că dacă mi-aș lăsa toată averea de un milion de euro bisericii, voi nimeri în Rai?
Preotul: Ioane, nu pot îți garantez, dar merită încerci!

replici
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!