Amurg pe cai
Amurg pe cai cu seri de fum, subțire
Cu galben de câmpie descântată
Prin care știi c-ai mai trecut odată
Și o desprinzi acum din amintire
Halucinează bălți de nuferi albi
Din care ursitoare ies bizare
Ni s-au închis ieșirile la mare
Zăpezile cad roată peste Alpi;
Se cerne seara pe lambriuri joase
O dublă confruntare ne pândește
Din menghina ursitei ca un clește
Suav teroarea ne-a pătruns în oase
O sevă dulce timpuriu se lasă
Pe ochii adormiți pe jumătate
Se-aude vag un clopot care bate
Și cad vrăjiți în somnul de melasă.
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre somn
- poezii despre seară
- poezii despre zăpadă
- poezii despre teroare
- poezii despre ochi
- poezii despre nuferi
- poezii despre galben
- poezii despre fum
- poezii despre cai
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.