| Aesop [din public] a spus pe 18 iulie 2010: |
Cam stupid acest panseu,
chiar deacă a fost publicat în "Ramuri".
Dar nu e vinovată revista,
ci hârtia pentru că tolerează... |
| George Geafir [autorul] a spus pe 19 iulie 2010: |
Ideea nu e stupidă; poate absurdă: desigur, o cameră nu poate fi scoasă vinovată pentru adulter. Prin absurdul creat, am căutat să scot în vidență faptul că unii dintre noi suntem predispuși la infidelitate și că de multe ori dăm vina pe lucruri exterioare nouă pentru fapte pe care le comitem cu bună știință.
Iată o satiră, cuprinsă într-o singură frază, la adresa necredinței conjugale.
Cei de la "Ramuri" au înțeles toate acestea...
...Și site-ul Citatepedia tolerează, inclusiv comentariul dumneavoastră pripit. |
| Magia Feminina [din public] a spus pe 20 iulie 2010: |
| Vinovat este soțul pentru că tolerează o femeie infidelă... |
| Gică Duru [din public] a spus pe 20 iulie 2010: |
Ei, da!
De când Eugen Ionescu
(pardon, Ionesco)
a dat lovitura cu absurdul,
tot mai mulți își încearcă norocul
pe căi absurde.
Că,
dacă nu putem fi logici,
măcar să părem absurzi.
"Iată o satiră...etc."
Eu nu văd satira,
ci doar o mostră de umor forțat.
Dar, sigur,
cei de la "Ramuri"
au înțeles "aforismul"
în maxima sa profunzime.
Succes!
Și nu mai fiți așa bățos,
atunci când cineva vă critică.
Pentru asemenea panseuri
spirituale
e absurd să așteptați
laude. |
| Gramaticus [din public] a spus pe 20 iulie 2010: |
Se spune "înșeală", și nu "înșală"!
Pentru că, la infinitiv, verbul este
"a înșela", nu "a înșala"!
Păcat că cei de la "Ramuri"
au renunțat la corectură.
Dar,
probabil e o licență
permisă în literatura
absurdă. |
| Ștefan-Cornel Rodean [din public] a spus pe 20 iulie 2010: |
Pentru Gramaticus
Nu aveți dreptate. Corect este "înșală", nu "înșeală"; vezi DOOM, ediția 2005, pag. 421, Îndreptarul Ortografic, Ortoepic și de Punctuație, ediția a V-a, 2001, pag. 186, DEX ediția a II-a, 1998, pag. 537 ș.a.m.d.
Cornel Rodean |
| Gramatica limbii române [din public] a spus pe 20 iulie 2010: |
Verbul tranzitiv "înșela", la infinitiv este "a înșela", însă la pers. a III-a sg. și pl. corect este "înșală", nu "înșeală".
Conjugarea verbului:
eu înșel
tu înșeli
el, ea înșală
noi înșelăm
voi înșelați
ei, ele înșală |
| George Geafir [autorul] a spus pe 20 iulie 2010: |
Gică Duru,
Îmi cer scuze dacă v-am părut "bățos". Nu am pretenția că tot ce-mi iese din condei e de nota 10. Accept critica și chiar mă interesează părerile confraților, cu condiția să nu fie răutăcioase.
Sunt scriitor de satiră și umor, ce-i drept mai puțin cunoscut decât ilustrul dvs. pseudonim (Gică Duru), hârșîit însă cu critica literară.
D-le președinte al Cenaclului Umoriștilor Sibieni, Ștefan- Cornel Rodean:
Dvs. aveți dreptate, nu (A)Gramaticus căruia i-aș recomanda și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Academiei, 1989. |
| Un pățit [din public] a spus pe 21 iulie 2010: |
Nu e absurd să acuzi camera (de luat vederi) pentru infidelitatea soției! La câți bani am dat pe ea, puteau măcar să o prevadă cu o pușcă cu lunetă!  |
| Gramaticus [din public] a spus pe 21 iulie 2010: |
Geafir! Ar trebui să știi că dilema "înșală" / "înșeală" a comportat lungi dispute, încă de pe vremea lui Graur și e departe de a fi tranșată. Așteptam niște argumente legate de rădăcina verbului și de terminația conjugării, nu trimiterea la dicționare (care ne propun să scriem, ba "ceea ce", ba "ceeace", ba "â", ba "î").
Ți-aș putea da exemple de mari scriitori (nu neapărat umoriști) care au folosit și folosesc în operele lor formula "înșeală". Corectorul automat al limbii române, făcut și el de filologi, mult mai recent decât Dicționarul Academiei Elenei Ceaușescu, optează pentru forma "înșeală".
În sfârșit, ți-aș putea da zeci de exemple în care dicționarele și-au schimbat radical punctele de vedere anterioare.
Dacă ai argumente, nu e un păcat să pui sub semnul întrebării conținutul unui dicționar. Oamenii cu adevărat deștepți au chestionat, uneori cu succes, chiar și Biblia.
Dar cred că s-a vorbit prea mult pe marginea unui panseu submediocru. |
| George Geafir [autorul] a spus pe 21 iulie 2010: |
Gramaticus,
D-ta ce argumente aduci? Că scriitori mari, bla, bla, bla, au folosit forma "înșeală", iar scriitorii "mici" folosesc forma "înșală"?
Nu e vorba de acest panseu. Opera mea nu se reduce la atâta.
Scoate-ți "cagula" și puneți la vedere numele și scrierile.
Până atunci prefer comentarii în genul: "Un pățit", inteligente și cu umor. |
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a