Cruciaţii... sau... Carnasier

De ce se scrie istoria cu sânge?
De ce Pământul nu ne mai ajunge?
Cutuma de conflict ne e războiul!
Felina-om îşi marchează teritoriul!

Nici câinii, nu se-omoară între ei...
Copii, îşi cresc familiile de lei!
Şacalul nu-şi atacă partenerul;
Oţelu-şi ştie sursa... că e fierul!

Chiar şarpe, de se schimbă-ades în piele,
De seamăn e aşteptat, la reînviere;
Şi un pe alt, nicicum nu se sugrumă;
Căci, are fiecare... o fărâmă.

Suntem pirane, orci... ce imităm.
Feroci de sânge, frate ne înfruntăm!
La fel, cum crocodilul, sau rechin;
Ne sfâşiem cu zel, producem chin.

Ne împărţim, pe naţii, avuţii...
Ne omorâm, soldaţi, femei, copii...
Nici nu alegem, cine-i vinovat;
Trăim... de la Geneză în păcat.

Şi de dispunem, de-osul de canin,
Avem pretenţii, de schimbare, de destin;
Rânjind, când ni se spune, adevărul...
Plângând, pe mincinos, sau trădătorul!

Facem uzine, arme să avem,
Când am putea, eroi să reînviem...
Trăim, din banii de laboratoare
Şi lăsăm cancer, SIDA... să omoare.

Tot, ce creăm, în timp şi cu efort,
Totul, distrugem... prieten, îl vrem mort.
Ne cheltuim, avut de fericire,
Să cumpărăm, sfârşit... de omenire.

Din ştiinţă, facem pururi, doar dezastru.
Planeta, din Pământ, o facem astru.
Utilizăm, puterea de atom
Nu să creăm, ci să distrugem... om.

E paradox, să spun că ne vrem bine,
Când militari dotăm, fără ruşine;
Cu arme, digitale şi rachete;
Ducând la "Star Trek"... viitorul de planete.

Aştept, cu stoicism, zbor de cometă;
Pământ, să fie staţia "Planetă"!
Voiajul de lumină, să mă poarte
Pe alt tărâm,... ce nu cunoaşte, moarte!

Eu, partener şi purtătorul "Om"
Întreb, de-i raţiunea ce conduce
Prin pulsuri, penetrate prin axon,
Sau simţ, ce bate, începând din ou... la cruce.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!