Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Socialismul, fiind un produs al catolicismului, este de esență catolică! Și el, ca și fratele său bun, ateismul, deși opus catolicismului din punct de vedere etic, este și el un rezultat al disperării, în măsura în care tinde să se substituie puterii morale pe care religia n-o mai are, dar nu prin învățătura lui Hristos, ci asemenea catolicismului, tot prin violență.

în Idiotul (1868)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba rusă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Ru.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Le Joueur" de Dostoievski este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -59.72- 32.99 lei.

 

1
adrian b. [din public] a spus pe 13 iulie 2012:
foarte frumos si adevarat!!!
2
Ordean Ema [din public] a spus pe 28 august 2012:
Foarte bine punctat. Sa ne intoarcem in timp si sa ne aducem aminte de INCHIZITIE.
Inchizitia creata de catolici, a fost punctul de inspiratie a tot ceea ce inseamna regim totalitar, maltratari.
Deci socialismul chiar a fost un produs al catolicismului.
3
M. Arin [din public] a spus pe 28 august 2012:
Ținând cont de titlul romanului,
aserțiunile lui Dostoievski,
puse pe limba unor personaje literare,
trebuie privite cu maximă prudență.

Scriitorul moare în 1881,
înainte de apariția
regimului totalitar socialist.

Scriitorul a fost condamnat la moarte,
fiind ulterior grațiat,
de către totalitarismul țarist,
ortodox prin excelență.

Marx, Engels și Lenin
au fost atei.

A vorbi despre "catolicismul" lor
este ridicol!

Ateismul, și nu catolicismul,
e principala trăsătură
a socialismului,
de la origini și până azi...

Unul din principalii gropari
ai socialismului
a fost Papa Ioan Paul al II-lea,
un catolic pur sânge.
4
Rio Grande [din public] a spus pe 28 august 2012:
Într-o lume preponderent ortodoxă, atât ca arie de răspândire cât și ca puritate sau profunzime a moralei respective, la timpul respectiv, tot ce era sau se prefigura a fi în contradictoriu, era neortodox, deci- catolic. Dacă ar fi să se abordeze problema de pe poziții musulmane, de exemplu, socialismul ar fi, categoric, de esență exclusiv creștină. Prin extensie, da-ar fi apărut, în antichitate, în mod sigur ar fi fost atribuit influenței malefice a vreunui zeu disident.
5
M. Arin [din public] a spus pe 28 august 2012:
Domnule Rio Grande

Încerc,
pe cât posibil,
o abordare neutră,
imparțială,
fără pasiuni patriotice ortodoxe.

Am rezerve față de preponderența
ortodoxiei în lume.
Comparați "aria de răspândire",
comparați numărul de adepți,
după care trageți singur concluziile.

Am rezerve și față de
puritatea și profunzimea morală a ortodoxiei.

Spiritul reformator, novator,
al religiei europene a venit mereu din Vest.

Marea Schismă s-a produs
din faptul că Estul conservator
n-a acceptat schimbările inerente progresului.

Marii reformatori ai bisericii (Luther, Calvin etc)
au apărut în Vest.

Din păcate, ortodoxia a continuat să dea
generații întregi de popi
și să zidească mănăstiri și biserici.

Dați-mi măcar un exemplu de reformator
sau de mare moralist ortodox.

Și nu pot accepta nici afirmația:
tot ce nu e ortodox, e catolic.

Categoric, catolicismul,
ca religie,
nu poate fi un atribut al socialismului
(ateist prin definiție).

Am citit cândva excelentul roman "Idiotul",
care are multe personaje comice,
caracterizate prin replici pline de umor.

Nu transformați aceste replici,
sau intertextele romanului
în teorie filozofică, religioasă sau morală.

E ca și cum ai evalua filozofia politică a românilor
sau concepția lui Caragiale despre morală
plecând de la replicile lui Cațavencu sau Trahanache.
6
daniel stanciu [din public] a spus pe 28 august 2012:
Care sunt personajele "comice" din romanul dostoievkian d-le Marin? Sigur le-ati numarat precum pristanda de v-au iesit atat de "multe"! Scriitorul rus isi expune ideile sale filosofice (Berdiaev identifica si reconstituie chiar o viziune filosofica dostoievkiana construita un jurul unor teme precum: libertatea, raul, religia, iubirea si, n-o sa va vina sa credeti, socialismul) prin intermediul unor personaje. E un truc literar la care apeleaza si alti scriitori. Ca Dostoievki avea o conceptie inchegata si vadit negativa despre catolicism reiese pe de o parte din faptul ca mai multe personaje se pronunta in termeni duri cu privire la papistasism (recititi de pilda rechizitoriul pe care il face catolicismului Ivan Karamazov in eseul sau filosofic "Marele Inchizitor"). Mai mult decat atat sunt texte din "Jurnalul de scriitor" care reiau sarja critica la adresa Bisericii romano-catolice. Ca sa dumiriti de ce catolicismul e ateist (nu e nici macar o religie" va recomand sa lecturati un alt frangment care preceda textul pe care l-ati analizat cu atatat acribie: "— Și totuși nu este o religie creștină! răspunse emoționat și peste măsură de tăios prințul. Asta în primul rînd, iar în al doilea rînd catolicismul roman e chiar mai rău decît ateismul, iată părerea mea! Da! asta e părerea mea! Ateismul, de fapt, se mărginește la negare, reduce totul la zero, pe cînd catolicismul merge mai deŹparte: predică un Hristos denaturat, un Hristos ponegrit și profanat, un Hristos care este contrariu celui adevărat! Catolicismul îl preŹdică pe Antihrist, vă asigur, v-o jur! E convingerea mea intimă pe care mi-am format-o de ani de zile și care m-a făcut să sufăr cumplit... Catolicismul roman crede că biserica nu poate să trăiască pe pămînt dacă lumea întreagă nu este supusă puterii sale politice și strigă: Non possumus. După mine, catolicismul nici nu este pro-priu-zis o religie, ci numai continuarea Imperiului roman din Apus, și totul în el, începînd cu credința, e subordonat acestei idei. Papa a pus stăpînire pe pămînt, pe un tron terestru și a luat sabia; de atunci totul merge așa, numai că săbiei i-au mai adăugat minciuna, intriga, falsitatea, fanatismul, superstiția, ticăloșia și crima; și-au bătut joc de sentimentele poporului cele mai sacre, cele mai drepte, cele mai naive, cele mai arzătoare; au vîndut toate și totul numai pentru bani, pentru o josnică stăpînire pămîntească." Aceasta tirada a lui Miskin exprima fara doar si poate ideile marelui (imensului) scriitor rus despre catolicism.
7
Rio Grande [din public] a spus pe 28 august 2012:
Domnule M. Arin

Plasându-mi comentariul pe un text de-al domnului Dostoievski, mi se părea evident că scurta mea și inofesivă disertație se localiza geografic, temporal și cultural în lumea preadistinsului nostru înaintaș;
de aici și termeni ca: ortodoxie, arie de răspândire, preponderență, etc.
Mea culpa dacă nu am fost destul de explicit și s-a înțeles altceva.
Deasemenea, nu am intenționat nici o clipă să formulez vreo sentință legată de exclusivismul vreuneia sau alteia dintre religii, ci doar o anumită nuanță de partinitate a acestora, iar prin ceea ce am spus în subsidiarul ideii respective, am vrut să se fixeze doar acest lucru.
Când este vorba de religii, sau, mai bine zis, de idei cu tentă religioasă, chiar și modul neutru, imparțial, invocat de către dvs. în debutul intervenției de mai sus, subconștientul ne poate juca feste, stârnind absconse pasiuni.
Nu este cazul, eu am domiciliul pe la periferia periferiei fenomenului religios.
Vă aștept, însă, cu mare placere, pe ternuri mai puțin minate.
8
daniel stanciu [din public] a spus pe 28 august 2012:
iata cateva din argumentele lui Dostoievki referitoare la afinitatea dintre socialism si catolicism:
1. catolicismul e o miscare politica si nu una de factura religioasa
2. de fapt, ambele sunt miscari politico- religiase (socialismul e o reigie, a salvarii lumii prin aparitia pe scena istoriei a unui personaj providential: proletariatul)
2. catolicismul vrea sa schimbe lumea, nu oamenii, de aceea e orientat spre istorie nu spre eternitate (Dumnezeu).
3. catolicismul are ambitia universalitatii (e din acest punct de vedere totalitarist) a faptul ca ofera un model unic de viata (pretins) spirituala.
pentru a-si atinge scopurile "inalte" catolicismul si socialismul nu se feresc sa recurga la violenta ( inchizitia sau tribunalul poporului cruciadele sau colectivizarile si nationalizarile fortate)
4. catolicismul ca si socialismul proclama infailibilitatea liderului (a papei, respectiv conducatorului suprem
9
M. Arin [din public] a spus pe 28 august 2012:
Domnule Stanciu,

Comicul la Dostoievski e rar.
Atunci când este
are subtilitatea lui
de-a dreptul tragică.

Îl găsiți chiar
în tăietura fină
a lui Miskin care,
prin idealismul său nobil
trece în societate drept idiot.

Același comic "serios"
poate fi remarcat și la Cervantes.
Don Quijote este un personaj tragic,
deși stârnește permanent râsul.
Ridicol nu este el, nebunul,
ridicolă este majoritatea
celor întregi la minte.

Ambele exemple
pun în pericol
principiul fundamental
al democrației:
adevărul e departe
de a fi
așa cum îl văd cei mulți

Este cunoscută și atitudinea anticatolică
a genialului scriitor rus.

Ceea ce m-a frapat,
fără să mă convingă,
este sorgintea "catolică"
atribuită socialismului,
cunoscut fiind ateismul proverbial
al fondatorilor acestei doctrine.

Îmi permit
să mai subliniez un aspect.
Un scriitor mare
crează personaje complexe,
de mare diversitate sufletească

Romanele sau piesele de teatru
au nevoie de intrigi,
deci sunt necesare
și multe personaje negative.

Jago este arhetipul
ticălosului desăvârșit.
Marele Will îi trece în cont
toată mizeria umană.

Și chiar dacă prin Jago
vorbește Shakespeare,
ar fi nedrept să-l credem pe autor
un om de teapa personajului său.


Domnule Rio Grande,

Comentariul meu nu s-a vrut a fi
o pledoarie pentru supremația catolicismului.
Mă doare însă incapacitatea ortodoxiei
de a evolua,
pentru a ține pasul cu progresul general al omenirii.

La acest capitol nici catolicismul
nu stă foarte bine.
A făcut, totuși, pași înainte,
chiar dacă reformații au fost
mai rapizi.

Exemplul meu preferat
pentru a sublinia anacronimul ortodoxiei
este acest fragment din slujba de cununie:
"Și femeia să se teamă de bărbat"

Asemenea îndemnuri nu cadrează
cu secolul XXI,
cu principiile egalității în drepturi,
cu emanciparea femeii.

Și totuși,
de atâtea secole,
nici un teolog ortodox
nu a îndrăznit
să actualizeze, să netezească
acest text,
deși e complet depășit de istorie.

Vă mulțumesc
pentru acest schimb de opinii.
10
daniel stanciu [din public] a spus pe 28 august 2012:
Iata cateva din argumentele lui Dostoievki referitoare la afinitatea dintre socialism si catolicism:
1. Catolicismul e o miscare politica si nu una de factura religioasa. Spre deosebire de Dostoievki, Eliade releva resortul religios al marxismului, mesianismul lui. Marxismul e o doctrina a "salvarii" lumii prin interventia pe scena istoriei a unui personaj providential: proletariatul
2. Catolicismul vrea sa schimbe lumea, nu oamenii, de aceea e orientat ca si socialismul spre istorie nu spre eternitate (Dumnezeu).
3. Catolicismul si socialismul nu tolezeaza opozitia (oponentii sunt stigmatizati, etichetati drept eretici sau dusmani ai poporului si lichidati din motive de igiena spirituala sau sociala)
3. Catolicismul are ambitia universalitatii (e din acest punct de vedere totalitarist) a faptul ca ofera un model unic de viata (pretins) spirituala.
4. Pentru a-si atinge scopurile "inalte" catolicismul si socialismul nu se feresc sa recurga la violenta ( inchizitia sau tribunalul poporului cruciadele sau colectivizarile si nationalizarile fortate)
5. Catolicismul, ca si socialismul, proclama infailibilitatea liderului (a papei, respectiv conducatorului suprem) fiind astfel forme alterate de religie, miscari anti-religioase, "ateiste".
11
M. Arin [din public] a spus pe 28 august 2012:
Domnule Stanciu,

Cele cinci acuze aduse catolicismului
sunt valabile pentru toate religiile.

Liderii religioși
au stat mereu aproape
de liderii politici.

Nu doar catolicismul
vrea să schimbe lumea.
Creștinismul s-a vrut a fi,
și a reușit în bună parte,
o lume a schimbării.

Fiecare religie oferă,
exclusivist,
asemenea partidelor politice,
modele de viață bine determinate,
"unice",
negând vehement modelele altora.

Ambiția universalității
o găsiți la toate religiile mari,
de la iudaism la islam.

Dostoievski,
ținând cont de perioada în care a trăit,
înțelegea prin socialism
altceva decât înțelegem noi azi.
Modelele comunităților socialiste "utopice"
(Saint Simon, Fourier, Th. Diamant)
sunt mai degrabă de inspirație mozaică, decât catolică.

Infaibilitate Papei?
Arătați-mi mie o religie
care predică faibilitatea
liderului ei spiritual!

Și totuși,
Papa este primul lider creștin
care intră într-o moschee,
care se roagă într-o sinagogă.
12
M. Arin [din public] a spus pe 28 august 2012:
Aveți dreptate,
doamna Ema.

"Socialismul
este un produs al catolicismui"!.

Lenin, Stalin și Ceaușescu
au fost chiar
mai catolici decât Papa.
13
M. Arin [din public] a spus pe 28 august 2012:
Socialismul
din epoca lui Dostoievski
(caracterizată prin dramatice contraste sociale)
nu avea conotația malefică din zilele noastre.

Conotație care se va îndulci iar,
transfomându-se iar într-o obsesie,
în măsura în care capitalismul sălbatic
își va dezgoli iar dantura înspăimîntătoare.

De acel moment suntem aproape.

Noua societate e deja bine "articulată":
câteva mii de superîmbuibați,
cu televiziunile și artileria lor mediatică,
în contrapondere cu câteva milioane de asistați social.
14
daniel stanciu [din public] a spus pe 29 august 2012:
Ortodoxia nu a avut niciodata elanul ofensiv al catolicismului. Misionarismul (inclusiv cel practicat cu sabia) catolic il depaseste net pe cel ortodox.
E amuzant exemplul dvs. referitor la universalitatea mozaismului. Iudaismul e o religie a "poporului ales", nu una a "neamurilor". Iisus e cel care a incercat sa dizloce acest nationalism religios ( a se vedea pilda bunului samaritean).
Dostoievski intelegea prin socialism indeosebi in versiunea lui extremista,, nihilista, "demonica" ( scrie si un roman - pamflet cu un titlu simptomatic "Demonii") promovata de anarhistii rusi indeosebi de Bakunin si Neceaev.
Religia e o politica, dar una a guvernarii cetatii ceresti. Ca unii capi ai bisericii s-au pretat la jocuri politice nu are legatura cu religia (cu sentimentul si conduita religioasa) ci cu insitutia care administreaza fenomenul religios - Biserica. Functionarii divini, preotii s-au erijat adesea in functionari publici (insa acesta pervertire a misiunii ecleziale e mai raspandita in lumea catolica decat in cea ortodoxa).
Socialismul e un produs al catolicismul fiindca preia de la el spiritul totalitar (catolicismul e biserica "universala" - etimologia ii tradeaza ambitia politica, "imperialista"). Nu imtamplator el a triumfat in tari cu traditie autocratica precum Rusia si China. In tarile-satelit s-a impus cu arma nu cu propaganda (a "misionarismului" politic).
Ortodocsii si protestantii au fost mult mai toleranti fata de derapajele spirituale (erezii) decat catolicii. Adevarul unic propavadauit de ele n-a fost unul care a legitimat crima in numele lui Dumnezeu.
Eu n-am auzit de o dogma a infalibilitatii patriarhului, d-le Marin sau a unui pastor protestant. Aceasta dogma a fost recuzata vehement de ortodoxie si e unul din motivele doctrinare care au generat marea schisma.
15
Homo Novus [din public] a spus pe 29 august 2012:
Legătura dintre socialism și catolicism nu este încă suficient de clară pentru a fi arborată în analele istorice, însă, dacă intrăm pe linia de studiu trasată de Weber, ajungem la concluzia inevitabilă că, spre exemplu, regimul capitalist este un produs al protestantismului.

Cât despre superîmbuibați, acum înțelegem de ce este imperativ ca norodul să guste din fructele austerității. Oricum, icrele negre și trufele nu sunt bune decât pentru cei obișnuiți cu acestea, recte primii menționați.

Una peste alta, "totul este bine în cea mai bună dintre lumile posibile".
16
M. Arin [din public] a spus pe 29 august 2012:
Domnule Stanciu.

Dumnezeul mozaic
(Iahve, Elohim)
este absolut și universal,
spre deosebire de bietul Zeus,
care stătea cocoțat pe un vârf de munte.

Această aserțiune n-ar trebui
să vă amuze atât de copios.

Iahve este universal pentru că a făurit întregul univers.
Evreii au fost poporul lui preferat (ales),
dar doctrina era la dispoziția tuturor.
Iar cei care apelau la chipuri cioplite
sau viței de aur erau aspru pedepsiți.

Universalitatea lui Iahve e aproape realizată
și în ce privește adepții.
Vă reamintesc respectuos
că Dumnezeul creștin și Allah
sunt proiecții ulterioare ale lui Iahve.

Teologii creștini
au preluat Vechiul Testament
(cu acuratețea de plagiator a lui Victor Ponta),
în vreme ce Coranul este Vechiul Testament în compendiu,
povestit de Mohammed
(nu l-a rescris pentru că era analfabet)

Socialismul e mai degrabă mozaic, sau creștin (neomozaic), decât catolic.
Nu întâmplător atâția lideri și promotori socialiști au fost evrei.

Socialismul a fost discreditat, vremelnic, de totalitarismul lui Stalin
(nu putea câștiga un război mondial prin referendum)
și de ineficiența economică a statelor comuniste postbelice.

Doctrina socialistă are însă valorile ei indiscutabile,
care n-ar trebui luate așa brutal în derâdere.
Mai ales acum, când Europa geme de șomeri.

Socialiștii europeni sunt o forță politică importantă
care are încă multe de spus.
17
daniel stanciu [din public] a spus pe 30 august 2012:
Un Dumnezeu care care preferinte etnice nu e universal. O fi creat Iavheh intreg universul, dar asta fac toti zeii (indiferent daca opereaza solitar sau in echipa) mult stimate domn. A nu confunda religia cu Zeul venerat in privinta universalitatii. Iudaismul e o nunta cu zeul in stil evreiesc, adica e o religie nationala (daca aveti curiozitatea sa rasfoiti ceea ce crestinii numesc Vechiul Testament veti observa ca a nu exista pagina in care sa nu se iteasca o scafarlie jidoveasca - halal universalism, monser!).
Pai una din gaselnitele lui Iisus a fost tocmai innoirea Vechiului Testament (care e suprimat in sens hegelian: adica negat dar conservat) astfel incat sa fie propovaduit neamurilor. Hristos si-a dat seama ca nu poa' sa fie profet la el in tzara, asa ca ales sa fie Mantuitorul napastuitilor (sau proletarilor cum le zice patriarhul ateu Marx) din toate tarile. Dumnezeul lui Christos e diferit de cel al lui Moise. In primul rand are blasfemica (pt. iudei) calitate de a se intrupa. Apoi e putin suparat pe poporul ales fiindca i-au condamnat Fiul la moarte. In al treilea rand, si asta e marea diferenta cica nu e unu, ci trei, e Sfanta Treime. Sa va mai spun ca Dumnezeu crestin cu cele 6 nari ale sale nu apreciaza mirosul de miel fript precum batranul staroste divin, Iahveh? Teologii n-au preluat Vechiul Testament ci l-au recunoscut ca un fel de preistorie sacra (in vechiul Testament trebuie cautate semnele care anunta venirea lui Iisus. ba uneori chiar prezenta Lui eterna: a se vedea felul in care se interpreteaza versetul din geneza: sa facem om dupa chipul si asemanarea "noastra").
Am precizat la ce "socialism" se referea Dostoievski (nu la cel al utopicilor cum ati pretins dvs. in cunostinta de cauza) si care au motivele pentru care i-a denuntat sorgintea catolica (universalismul, totalitarismul, si apelul la coercitie - functioneaza dupa principiul lui lapusneanu: Daca voi nu ma vreti, eu va vreau). Socialismul infierat de Dostoievski se apropie cel practicat de georgianul mustacios care isi zicea "Omul de otel" (sa nu-l confundati cu varianta lui Hooliwodiana, Ironman).

Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.

Cineva are nevoie de răspunsul tău: Care sunt cele mai bune jocuri online de strategie, fără violență? Fii primul care răspunde!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Discuții similare în Forum

Mai multe în Forum »

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!