Sfântă lașitate românească
Să loviți în mine
Când împart cu ștabii
Două Bucovine,
Două Basarabii.
Dacă pace-nseamnă
Liniște impusă -
Plânsul meu cântați-l
Doar în limba rusă!
Datorită ție stăm în umbră,
Nu mai pot valorile să crească,
Stăm de-un veac cu mâinile în șolduri -
Sfântă lașitate românească!
Și de-atâta chin și de durere,
Nu mai pot nici mamele să nască,
Nu primim nimic, dar ni se cere -
Sfântă lașitate românească!
Trădători cu sufletul de slugă,
Ce-au ajuns la viața boierească,
Au venit la sânul tău să sugă -
Sfântă lașitate românească!
Bietul nostru neam e plin de ură,
El, ce știe-atâta să iubească,
Nu mai știe omul câte-ndură -
Sfântă lașitate românească!
Din cuprinsul sfintei noastre țări
Rup vecinii cu măsea frățească
Și ne-așteaptă noi amenințări -
Sfântă lașitate românească!
De-ar veni și-aici un pic de bine,
Dictaturi să nu ne mai umbrească,
Poate-atuncea vom scăpa de tine -
Sfântă lașitate românească!
poezie celebră de Damian Ureche (1981)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
| ililiana [din public] a spus pe 17 mai 2013: |
| Frumos, trist si adevàrat! a riscat mult scriind aceste versuri in 1981! oare cind au fost publicate,?? l-am cunoscut personal cind eram copil, si doar atit mi-a ràmas in minte: "mà cheamà damian ureche si n-am decit o ureche" dar nu pot preciza dacà erau cuvinte dintr-o poezie, sau le spunea el in glumà . Stiu doar cà eu am scris o poezie si el a "apreciat-o" . |
| M. Arin [din public] a spus pe 17 mai 2013: |
Uite că binele a venit.
Am scăpat de ruși,
și noi și moldovenii.
Dar de sfânta lașitate
moldo-valahă n-am scăpat.
Acum ne ploconim
la Înalta Poartă
de la Bruxelles.
Cine are vocație de slugă
rămâne slugă,
indiferent de sistemul politic.
Dar poemul
este excepțional. |
| IONEL IACOB-BENCEI [din public] a spus pe 15 iulie 2017: |
Mi-afost coleg de liceu la "C.D.Loga" din Timisoara,
promoția 1963/seral, unele piezii le-am memorat in
timp ce le scria(asta ct am fost colegi de banca!),
parte dintre ele, mai ales "boema", le-am recitat ani
de-a rândul, dar lui - in mod deosebit - îi plăcea
să mă asculte recitând poemul " Ne trebuie țărani",
publicat prin 1985 insa fără strofa a cincea, care se
referă la plecarea tinerilor de la sate la oraș.
A fost un mate talent, păcat că s-a lăsat dus de
valuri și de "amici" falși.
Avea o putere de improvizație fantastică, inclusiv
in epigramă. De altfel, primul meu duel epigramatic
l-am purtat cu el in clasa a XI-a(ultima, așa era atunci),
anul școlar 1962-1963, plecând de la poemul
său "Fulgerul despică zarea" propus ca titlu pentru
prima sa carte apărută in 1964, dar cu titlul
"Temperamentul primăverii", dat de editură!!!
Am observat că dintr-o pagină de postări apare
data decesului ca fiind 15 ianuarie 1994.ERONAT!
Data corectă este 20 septembrie 1994, la trei
săptămâni după ce împlinise 59 de ani.(n.2.09.1935,
in Fometești/astăzi Rugetu, Comuna Slătioara, Jud Vâlcea)
"De când PUTERILE CEREȘTI/L-au zămislit pe-această glie,
/POETUL de la Fometești/Ne-a săturat de poezie."//
Spre aduceri aminte, IONEL IACOB-BENCEI(Timișoara) |
| Stanislav Lesnic [din public] a spus pe 15 martie 2019: |
| Respect profund! Nu am alte cuvinte pentru aprecierea valorii acestei creații actuala peste atiti ani! |
| Iurie Osoianu [din public] a spus pe 16 martie 2019: |
...el vorbea atunci când eu tăceam
-lutul meu voia să mai trăiască
în aceiași lașitate-l frământam
dar cu pleava mea, moldovenească ... |