Deținuții scriși cu creta
Șiruri lungi de condamnați
Merg ținându-se de mână
Că-nchisoarea e stăpână
Și pe mame și pe tați
Lanțuri nevăzute leagă
Bucuriile de plâns
Și cătușele țin strâns
Viața lumilor întreagă
Înăuntru și-n afară
O, ce mică e planeta
Deținuții scriși cu creta
Varsă lacrime de ceară
Libertatea-i pentru toți
Dar când vine tăvălugul
Ți-ai urcat în spate jugul
Și dă-l jos dacă mai poți!
Că zdrobește caractere
Și destinele pe rând
Oh, ce greu se sparg plângând
Pietrele din cariere!
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre cătușe, poezii despre viață, poezii despre tată, poezii despre plâns, poezii despre planete, poezii despre mamă sau poezii despre bucurie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.