Norii
Imagini ce se încheagă în orice clipă,
Balauri ce aruncă foc pe nări,
Diavoli și umbre-aleargă în depărtări
Când cosânzene încet se înfiripă...
Schimbări ciudate ce se fac în pripă,
Înalții munți devin întinse mări,
Sunt trenuri care-opresc o clipă în gări
Și ape ce se scurg întru risipă...
Un moș cu plete pare-al meu bunic
Zâmbind de-acolo unde-i dus, departe,
O vrăjitoare ceartă un pitic,
Iar o bătrână o pâine în patru-o împarte,
File de poveste de când eram mic,
Norii mi le-arată, rupte dintr-o carte.
poezie de Petre Gigea-Gorun din Căldura vieții (1978)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trenuri
- poezii despre schimbare
- poezii despre păr
- poezii despre pâine
- poezii despre nori
- poezii despre munți
- poezii despre imagine
- poezii despre gări
- poezii despre foc
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.