Dar
O zi atât de fericită.
Ceața se ridicase devreme, lucram în grădină.
Păsări colibri se ridicau deasupra florii de caprifoi.
Nu era pe pământ lucru pe care să-l fi vrut.
Nu știam pe nimeni demn de invidiat.
Uitasem toate relele întâmpinate.
Nu mă rușinam să cred că am fost cine sunt.
Nici o durere nu simțeam în corp.
Îndreptându-mă, am văzut marea albastră și pânzele.
poezie clasică de Czeslaw Milosz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre păsări, poezii despre invidie, poezii despre flori, poezii despre fericire, poezii despre durere, poezii despre corp sau poezii despre albastru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.