Trece vremea
Trece vremea peste noi
Și ne duce apa
O făptură de nevoi
Și se-nchide trapa
De unde venim,
Încotro ne-ndreaptă
Zborul un chilim
Fiecare treaptă?
Nașterea și moartea
Suferința zestre
Fiecărui partea
Spre lumini, ferestre
Dincotro spre unde
Ni se face semn
Ce mister ascunde
Tainicul îndemn?
Noaptea un coșmar
Ziua un abis
Și mereu mai rar
Pasărea de vis
Umbră și lumină
Neștiută lege
Partea mea de vină,
Cine o alege?
Soarele și luna
Peste munți și văi
Harfa și cununa
Grâului în clăi
Râurile mersul
Mugurul altoi
Curg din universul,
Ce-l păstrăm în noi
Taine, câte semne
Notele un flaut
Fermeca pesemne
Treaba lui cum, Plaut
Șansă și eroare
Liderul și gloata
Loteria care,
Învârtește roata
Dimineți de rouă
Sulițe și scuturi
Câmpurile două,
Roiuri, roiuri, fluturi
Vremea iar se varsă
Din celest un ciur
Toate lucrurile par să,
Lumineze împrejur
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre zbor
- poezii despre văi
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre timp
- poezii despre suferință
- poezii despre râuri
- poezii despre rouă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.