Uneia care se parfumează prea mult
Oricând te-arăți în lume, miroși atât de bine,
De parcă duci dugheana lui Cosmus după tine;
Miresmele lui grele te însoțesc pe drum,
Umplând întreg văzduhul cu valuri de parfum.
O, Gellia, nu-mi place năravu-ți usurel:
De-o parfumez, miroase și javra mea la fel.
hexagramă de Marțial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.