* * *
Cum se golește-n desfrunzire casa
Au părăsit-o neguri și jivine
Făclia stinsă-n fum - speranța
Din întuneric cu pași grei revine
S-a obișnuit cu tăcerea cuvântul
Din liniștea fragilă - o șoaptă nu vine
Numai tu așa de alb așa iernatic
Cu fiecare clipă mori în mine.
poezie de Marek Wawrzkiewicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre tăcere
- poezii despre moarte
- poezii despre iarnă
- poezii despre fum
- poezii despre căderea frunzelor
- poezii despre cuvinte
- poezii despre alb
1 Simona [din public] a spus pe 19 iulie 2009: |
Superb! Autorii polonezi sunt nemaipomenit de talentați și sensibili. Felicitări! |